Întreaga cetate a luat foc. Artificiile anunţă parcă începutul unui nou an, străzile sunt pline de oameni, cetatea este scăldată în lumini de zeci de culori care dansează pe ritmul muzici, iar felinare chinezeşti inundă cerul. Să fie Anul Nou? Nu, doar 22 martie în Veliko Tarnovo.

   Despre  oraş  am mai vorbit într-un articol mai vechi fiindu-ne destul de drag, dar anul trecut (tot în perioada asta, mai precis pe 22 martie) ne-a convins că merită chiar mai multă atenţie. Orăşel de munte pitoresc, cu o arhitectură unică şi oameni cumsecade, cu străzi înguste, pavate cu piatră, străjuit de o cetate medievală impunătoare, Veliko Tarnovo stă binişor la doar 160km de Bucureşti.

   De ajuns, ajungi cel mai repede cu maşina, dar există şi tren, existând posibilitatea de a închiria maşină şi de acolo, deşi nu e chiar floare la ureche (pentru cei interesaţi avem numărul de telefon).

   În Veliko poţi să mergi oricând, că e frumos, însă dacă îţi doreşti un spectacol pe cinste musai trebuie să dai o fugă pe 22 martie.

   Ce se întâmplă pe 22 martie în Veliko Tarnovo

   22 martie este ziua oraşului Veliko Tarnovo. În fiecare an la această dată au loc festivităţi, concerte, jocuri de lumini fenomenale pe cetatea Tsaravets (ca în filmuleţul de mai jos).  Anul trecut sute de felinare chinezeşti au fost lansate în aer şi ziua s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii.

   Atmosfera este plină de anticipare şi voie bună. Tirul oficial cu boxe şi DJ pleacă din centrul oraşului spre cetate urmat de mii de oameni veniţi din toate colţurile Bulgariei. În jur de ora 20:00 când tirul ajunge la baza cetăţii începe spectacolul care taie respiraţii şi ridică pulsuri. Nu ne întindem cu vorbăraia, mai bine uită-te la filmul de mai jos.

   Ca să îţi faci o idee, găseşti aici mai multe filmări de anii trecuţi.

Anul acesta (2012), pe lângă jocul de lumini şi concertele obişnuite, autorităţile promit animaţii 3D şi jocuri de lumini pe zidurile galeriei Boris Denev şi monumentul Asăneştilor. Tot în această perioadă accesul la majoritatea muzeelor din zonă este gratuit.

   Spectacolul se termină în jur de ora 23:00 când te poţi întoarce la Bucureşti sau te poţi alătura localnicilor la o bere în unul din barurile locale.

   Dacă nu poţi merge fix pe 22 martie, te poţi consola oricând cu  jocul de lumini de pe cetate care se poate vedea contra cost şi pe bază de rezervare (detalii).

   Găseşti aici o lista cu celelalte sărbători din Veliko Tarnovo, dacă te roade curiozitatea.

   Ce mai poţi să vezi în Veliko Tarnovo:

Pe lângă multe biserici şi mânăstiri, mai poţi vizita:

-          Ruinele cetăţii Tsaravets, de unde ai o priveliste grozavă asupra oraşului

-          Trapezitsa, a doua fortăreaţă din interiorul oraşului, pe malul drept al râului Yantra

-          Muzeul Arheologic

-          Muzeul Adunării Constituante şi a Renaşterii Bulgariei

-          Muzeul Casa Sarafkina

-          Casa Konstantsalievs

-          Strada Rakovski, de unde poţi să îţi cumperi suveniruri

   Ce să vezi şi să faci pe lângă Veliko Tarnovo

-          Căţărare pe stânci. Mai multe detalii în articolul trecut.

-          Satul Arbannassi. Pe noi nu ne-a impresionat, dar oferă o vedere panoramică asupra oraşului Veliko Tarnovo. Poţi să iei şi câteva lecţii de călărie lângă sat.

-          Cascada Hotnitsa

-          Cascadele de la Krushuna

-          Emen Eco Trail – un canion mic dar spectaculos cu o cascadă, la 25 km de Veliko Tarnovo în direcţia Sofiei.

-          Mânăstirea Preobrajhenski care e chiar lângă oraş şi oferă o privelişte minunată

-          Mânăstirile în piatră de la Ivanovo pe drumul spre Ruse

-          Mânăstirea de la Shipka

-          Mânăstirea Dryanovo şi peştera Bacho Kiro. De acolo puteţi urma trasee, cu ghid sau fără – mai multe detalii aici. Poze frumoase cu peştera găsiţi la Lumea Mare

   Recomandare Nomadic Lifestyle:

Buzludja. Trebuie să ştiţi de el, iar dacă nu ştiţi trebuie să aflaţi: este OZN-ul ăla mare din vârful muntelui! Asta la prima vedere. Situat la aproximativ 1000 metri Buzludja este un edificiu comunist impresionant care nu s-a bucurat de foarte mare popularitate în Bulgaria după căderea regimului. Pe cât de impresionant este afară pe atât de misterios este înăuntru unde se mai păstrează încă o mare parte din mozaicurile fine de altădată şi unde poţi simţi măreţia clădirii.

   Noi nu vom uita curând experienţa aceea – am urcat pe vânt, ger, zăpadă şi ceaţă de nu vedeai la 1 metru în faţă, dar în varf, aproape miraculos, s-a risipit ceaţa şi ne-a mângâiat soarele, ca mai apoi să ne pierdem unii de alţii prin încăperile întunecoase din clădirea părăsită. Apusul văzut de acolo nu se compară cu nimic, iar trecutul clădirii parcă te apasă nelăsând loc de prea multe cuvinte. Nu recomandăm să intri. Accesul este dificil, iar bucăţi din acoperiş pot pica oricând în capul tău. Dacă totuşi te încumeţi să intri, aşează-te în centrul încăperii (dar fix în centru) şi vorbeşte – doar acolo, în cam 1 metru pătrat, vei observa o acustică extraordinară. Noi avem poze cu zăpadă, dar găsiţi pe Miscellanea (de unde am şi aflat de acest loc) poze de vară.

   Găsiţi locurile de care v-am vorbit pe harta de mai jos, trebuie doar să luaţi maşina şi să porniţi la drum!

   Mai multe poze găseşti şi pe pagina noastră de facebook

   Dacă „întinsul pe cearşaf” nu este sportul tău preferat, dar iubeşti marea, dacă te plictiseşti când nu faci ceva interesant şi adori să faci ceva nou în fiecare vara, citeşte mai departe.

   Plecăm la Tyulenovo. Iar. Şi o s-o facem lată de data asta. Snorkeling, kayaking, plimbare pe toată coasta, tur cu bicicleta, călărie şi … mai avem o listă lungă de bifat.

   Plecăm, adică noi. Vrei şi TU să faci parte din acest NOI?

   Te luăm şi pe tine!

   Plecăm din Bucureşti dimineaţă devreme (da, ştim, dar este singura chestie nasoală din toată treaba asta). Vrem să ajungem pe la prânz în Tyulenovo.

   Ne cazăm într-un loc frumos şi pufos şi începe nebunia.

   Vom face snorkeling în fiecare zi. Te învăţăm noi care e treaba dacă nu ştii şi îţi dăm un set nou de ochelari, tub şi încălţări. Va rămâne al tău, ca amintire sau pentru vara următoare.

   Nu e nevoie să ştii să înoţi. În golfuleţul în care mergem sunt stânci din loc în loc şi te poţi odihni pe ele în timp ce faci cu ochiul crabilor. Iar cu echipamentul de snorkeling pe poziţie nici nu prea ai cum să nu pluteşti liniştit. Dacă ştii să înoţi, şi mai bine. Apropo, apa în Tyulenovo e mult mai limpede decât pe meleagurile noastre.

   Ne vom căţăra pe stânci, vom sări de pe ele şi ne vom poza zâmbăreţi.

   Ca să nu stăm numai în apă şi să ne trezim cu vreo pereche de branhii, în una din zile schimbăm călăritul de valuri pe călăritul tradiţional: nişte cai superbi ne aşteaptă. În altă zi vom închiria biciclete şi vom face un tur al coastei timp de câteva ore. Aşa, uşor, să nu ne spetim prea rău. Mai facem şi câte o pauză în care facem şi un turneu de tras cu arcul.

   Vizităm rezervaţia Yailata şi poate vedem şi un delfin. Noi am văzut.

   Ziua următoare mergem cu caiacul să explorăm peşterile de la baza stâncilor. Luăm şi snorkelul cu noi în caz că vedem ceva interesant în apă. Facem şi o întrecere dacă te ţine.

   Avem maşina la dispoziţie tot timpul aşa că vom face şi  drumeţii.

   Mergem la Capul Kaliakra, ne oprim la plaja cu nisip de la Bolata şi apoi mergem să mâncăm scoici la ferma de moluşte de la Dabolka. Dacă tot suntem acolo, mergem şi la Balcik să vedem grădina botanică şi castelul. Când ni se face chef de nisip mult, dăm rapid o fugă şi la Shabla să vedem cum arată kilometri mulţi de plajă lată şi să facem nişte castele de nisip.

   Asta ziua.

   Noaptea sau la răsărit, vom merge cu pescari tocmiţi şi bărcile lor la pescuit, iar seara ne delectăm cu o bere, o vorbă şi un foc de tabără pe faleză sau vedem un film în aer liber lângă primăria din Kamen Bryag.

   Vom mânca la restaurantele din Tyulenovo sau Kamen Bryag. Mâncare bună şi proaspătă la preţuri ca acasă. Fiecare mănâncă ce vrea, cum vrea.

   Toate astea în 6 zile (5 nopţi).

   Vom merge în tura asta în perioada 8-14 August.

   Care e şmecheria?

   E simplă.

   Sunt numai 7 locuri!!

   Atenţie!! Sunt 5 zile pline de fun în care tu nu o să ai altă grijă decât să te distrezi.  Te pozăm, te ducem pe unde ştim noi că e frumos. Facem şi pe soferul deci tu poţi să bei o bere.

   Eşti gata?

   Trimite un email la salut@nomadic.ro ca să afli mai multe detalii şi să îţi rezervi unul din cele 7 locuri.

   PS: Suntem un grup şi vom facem totul în grup. Vorba aia… că e mai distractiv.

   PPS: Mergem să ne distrăm, să ne simţim bine şi să uităm de toate. Fiţele, pretenţiile şi ifosele n-au ce căuta că doar suntem Nomadici. Le puteţi împacheta frumos şi lasă în Bucureşti într-o cutie de valori pentru a le găsi intacte la întoarcere.

   PPPS: Dacă ai chitară şi ştii să şi cânţi la ea te facem căpitanul nostru!

  Tyulenovo este situat la 39 de km de Vama Veche.  Satul are mai puţin de 60 de locuitori permanenţi şi, în ciuda faptului că are 2 hoteluri şi câteva pensiuni, nu se aglomerează niciodată.

   Nu există plajă de nisip. Există numai un golfuleţ apărat de valuri de câteva stânci, iar la mal nişte bărci pescăreşti păzesc parcă de secole intrarea în mare. Apa nu este adâncă la început, dar trebuie neapărat să ai încălţări adecvate, măcar nişte tenişi vechi ca să nu te tai în stâncile omniprezente. Dacă nu sunt valuri puternice, vei putea face snorkeling ca să observi crabi sau sute de peşti, vei putea sări de pe stânci sau vei putea face deep water solo. Chiar dacă nu ştii să înoţi, nu te îngrijora. Din loc în loc vei găsi stânci pe care să te aşezi, aşa că apa adâncă de 5-6 metri nu poate să îţi vină de hac. Vântul bate deseori puternic aşa că e bine să ai şi ceva mai gros la tine pentru seară. Este un peisaj extrem de diferit faţă de ceea ce suntem obişnuiţi să vedem în România, unul care te îndeamnă la visare.

   Coasta stâncoasă se întinde cam 50 de km până la Capul Kaliakra, cu doar câteva plaje pe alocuri. Dar nu vă voi vorbi despre Kaliakra, ci despre satul vecin cu Tyulenovo, Kamen Bryag.

   Kamen Bryag este o bijuterie ignorată de mulţi, cu o comunitate excelentă de oameni şi un potenţial extraordinar. Liniştea este la ea acasă pe stâncile şi zonele înconjurătoare şi te simţi imediat parte din mica, dar compacta comunitate a satului.

Cum ajungi în Kamen Bryag/Tyulenovo

   De la Vama Veche mai ai de mers 39 de km. Treci graniţa şi mergi spre Shabla. Ai grijă să faci stânga la timp (chiar înainte de o curbă vei vedea nişte silozuri pe partea stângă, atunci e timpul să schimbi direcţia).  Treci prin Shabla şi în locul în care drumul se bifurcă şi pare evident că ai ajuns în centrul oraşului, faci stânga, apoi ţii drept până ajungi în Tyulenovo. Există indicatoare, având chiar caractere latine, deci nu îţi face griji că te rătăceşti.

   De la Tyulenovo mai mergi 5 km în direcţia Bulgarevo şi ai ajuns în Kamen Brjag – sau Bryag (Coordonatele GPS: 43.450N, 28.550 E). Satul pare aşa de mic că aproape poţi să-l ratezi. Din acest motiv este şi liniştit şi destul de sigur.

  Tren nu există, iar dacă nu ai maşină, poţi să ajungi din Kavarna cu microbuzul care pleacă la 07:05 şi 15:45 şi se întoarce la 07:25 şi respectiv 16:00. Autobuzul costă 3 leva. Taxi-ul din Kavarna costă 10 leva (e de preferat să negociezi tariful dinainte). Poţi să încerci şi autostopul din România, drumul nu este extrem de circulat, dar localnicii sunt obişnuiţi să ia la ocazie.

  Pe drum vei trece pe lângă cel mai vechi far din Bulgaria vopsit în alb şi roşu care merită o oprire, puţin respect şi câteva poze.

Atenţie!

  Pe cât este de frumoasă zona, pe atât este de periculoasă. Nu există plajă cu nisip. Se intră în apă de pe stânci sau din golfuleţ. Sunt recomandate încălţări speciale sau măcar nişte tenişi vechi.

  Una din activităţile interesante este săritul de pe stânci. Ştiu că o veţi face, dar măcar asiguraţi-vă că nu sunt stânci ascunse, că apa este suficient de adâncă şi că nu sunt valuri.

  Nu glumiţi cu împinsul sau echilibristica gratuită, se alunecă foarte uşor. Nu vă aruncaţi în apă dacă nu ştiţi să înotaţi. Seara aveţi mare grijă când vă apropiaţi de coastă. Nu vă duceţi pe coastă după ce aţi băut. Păstraţi locul curat, aşa cum l-aţi găsit.

Dacă după o vreme te saturi de stânci ai mai multe opţiuni:

• Plaja de la Shabla- Cum vii dinspre Shabla şi mergi spre Tyulenovo vei da la un moment dat de un semn care indică lacul Shabla ( Shabla Tuzla). Faci stânga şi urmezi drumul.
• O altă variantă este plaja de la Bolata, destul de mică dar cu loc de parcare şi umbreluţe pentru care trebuie să plăteşti 3 leva. Ca să ajungi acolo, mergi spre Capul Kaliakra, faci stânga pe drumul asfaltat imediat după centralele eoliene, după care mergi cam 2 kilometri.
• Lângă Bulgarevo este Ferma de Midii Dulboka, unde există şi două restaurante, şi chiar în centrul orăşelului o expoziţie interactivă. Detalii aici.
• Poţi ajunge foarte uşor şi la Capul Kaliakra, care este doar la câţiva kilometri de Bulgarevo.

Activităţi:

• Snorkeling – nu-ţi uita setul acasă şi eventual ia şi o saltea de apă. Apa este mult mai limpede ca în România şi ai şansa să pluteşti deasupra unor uimitoare bancuri de peşti.
• Închiriază o bicicletă sau un caiac din Kavarna. Detalii aici.

• Scuba diving - găseşti un centru în Sveti Nikola, satul dintre Kamen Bryag şi Bulgarevo. Poţi face un curs PADI Open Water (ceva mai scump decât l-aţi face în România) ori excursii la nava Românească Prinţul Carol sau submarinul rusesc care a scufundat nava. Detalii aici.
• Deep Water Solo. Detalii despre trasee aici. Este un sport periculos, dar dacă nu ai experienţă poţi încerca pe stâncile mai mici.
• Excursie la Nessebar
• Participă la concertul  din noaptea de 30 Iunie la Festivalul Zilei de 1 iulie, când toată lumea stă pe faleza din Kamen Bryag să vadă răsăritul. Aparent multă lume vine cum poate în această zonă.
• Participă la competiţia de căţărare care are loc la începutul lui august în Kamen Bryag. Detalii despre ultima aici.
• Pozat delfini. Aceştia pot fi văzuţi des in zonă, mai ales seara şi dimineaţa şi spre sfârşitul verii.

Unde stai în Kamen Bryag

Deşi mic, ai mai multe variante.

• Hostel ‘Yaila’ World’s End Villa -  cu e-mailul worldsendvilla@gmail.com

• La hotelul de lângă restaurantul din centru.
• Pensiunea The Old Bakehouse
• pe faleză

  Noi am ales The Old Bakehouse.

  Pensiunea se încadrează perfect cu zona în care se află. E răsărită parcă din pământ, şi când spun asta nu sunt departe de adevăr – cele 3 căsuţe sunt construite în stil bulgăresc din roca locală (calcar) de către constructori locali. Mai mult decât atât, exact în acel loc au fost pe vremuri o brutărie şi o locuinţă clasică bulgărească. Craig, un profesor englez de istorie, a pus câtă pasiune a avut la îndemână în a reconstrui locul cât mai aproape de forma iniţială.

  Îţi povesteşte cu mândrie şi puţină emoţie în glas cum arăta locul la început şi cât de mult iubeşte zona. Îşi aduce în fiecare vară familia în Bulgaria şi nu vrea nimic altceva decât să rămână aşa pentru o veşnicie.

  Camerele sunt foarte mari, răcoroase ziua şi prietenoase noaptea. Paturile sunt moi, înconjurate de un baldachin şi eşti primit cu tot ce îţi trebuie pentru un ceai sau o cafea. Căsuţele încadrează o grădiniţă superb îngrijită şi mai linişte decât acolo rar găseşti. Baia este imensă şi este comună, dar nu se aglomereză. În curte puteţi sta la palavre la o masă imensă făcută din lemn masiv.

  Pensiunea este situată chiar la strada principală, foarte aproape de magazinul şi băruleţul local unde găseşti cam de toate, inclusiv bere ieftină, şi de primăria unde în unele seri se pun filme sau documentare cu intrarea liberă şi locuri rezervate pe iarbă.

  Preţurile sunt prietenoase: 35 leva pentru o cameră de 2 persoane şi 45 leva pentru o cameră de 3 persoane.

Craig răspunde prompt la info@kamenbryag.com sau

BG:0886530054

BG:0884565364

UK: 0044 01608 642411

Poţi afla mai multe despre vila lui la www.kamenbryag.com

  Dacă mergi cu buget restrâns poţi sta gratuit cu cortul pe coastă.  De la marginea satului în partea dinspre mare începe o faleză imensă, unde cam tot timpul anului poţi sta cu cortul. Singura amenajare este un WC ecologic, dar priveliştea este minunata şi seara poţi să te relaxezi la un pahar de Kamenitza în jurul focului viu din Kamen Bryag  (The Eternal Flame) numit şi flacăra păcii, care  atrage anual sute de turişti mai mult sau mai puţin hippie.

Poţi întreba în sat de cazare, câţiva din locuitori cunosc şi limba română, iar daca nu, poţi întreba de CTAИ(în bulgară înseamna „cameră de închiriat”) . Preţurile sunt între 10 şi 20 de leva de persoană/ noapte.

  Craig ne-a făcut cunoştinţă cu Yuri. Yuri a tradus discuţia cu primarul satului, doamna Dobrinka, şi ne-a povestit despre proiectul lor extraordinar numit EKO North.

  Eko North vrea să transforme faleza şi zona dintre Tyulenovo şi Kaliakra în rezervaţie naturală ca să nu se întâmple şi la ei ce s-a întâmplat la noi cu Vama Veche. Au destui susţinători şi trag sfori în această direcţie. Au în plan să protejeze delfinii care vin des în zonă şi chiar să reintroducă focile care până prin 1980 erau locatari de seamă.  În zonă cresc sute de specii de plante, unele unice în lume, o specie unică de bujori şi alte sute de specii de păsări care ar trebui protejate.

  Eko North organizează tabere artistice pentru copii – de muzică, pictură, fotografie, şi chiar şi copiii români sunt aşteptaţi (pentru detalii trimiteţi un mail) . Scopul lor este să transforme Kamen Bryag nu numai într-o rezervaţie naturală ci şi într-un centru cultural.

  Orice ajutor sau posibilă colaborare din partea unui ONG românesc este bine primită. Cei de la Eko North pot fi găsiţi pe Facebook aici şi în curând vor avea şi o pagină în engleză şi poate chiar în română.

  În apropiere este şi rezervaţia arheologică Yailata (sau Yaylata) care cuprinde ruinele unei cetăţi şi 101 morminte vechi de  aproximativ 7000 de ani. În zonă sunt aproximativ 40 de peşteri săpate în stâncă, chiar deasupra mării, şi urmele unei foste biserici care era clădită tot în stâncă. Mai multe informaţii despre rezervaţie si cele 270 specii de animale aici.

  În sat există şi un info center deschis de obicei de la 08:00 la 16:00, unde găseşti pe cineva care îţi poate da informaţii în engleză despre ce se poate face în zonă.

  Mai găseşti şi 2 galerii de artă, 4 magazine şi 3 restaurante unde mănânci bine cu preţuri între 1.5 leva şi 15 leva şi unde poţi găsi o supă de peşte excepţională.

  Satul are şi o trupă de folclor Bunicuţele din Kamen Bryag şi dacă aveţi noroc le puteţi vedea cântând şi dansând chiar în sat (de obicei la începutul lui iulie).

Unde stai în Tyulenovo

Comunicarea în engleză cu hotelurile de mai jos e mai dificilă, încercaţi în română, poate merge. Evitaţi email-ul pentru rezervări şi mai bine daţi un telefon.

• Hotel Orbita
• Hotel Delfina
• Villa Stefi

   Noua ne-au plăcut şi ouăle Kinder ca pe vremuri pe care le-am găsit acolo sau vodka cu mere din care ne-am făcut provizii.

   Este un oraş care merită o plimbare de weekend poate chiar mai mult decât o plimbare la Braşov. Se ajunge uşor cu maşina după ce treci podul de la Giurgiu ( 5 euro traversarea, 5 euro vigneta). Nu există borne kilometrice, dar sunt destule  indicatoare. Dacă sunteţi studenţi luaţi-vă carnetul cu voi, o să vă folosească la intrarea în cetate de exemplu. Între 17 şi 24 Iulie în Veliko va fi festivalul internaţional de folclor.

   Dar nu despre Veliko vreau să vă povestesc, ci despre:

Cascada Hotnitsa

   Ok, ai vizitat Veliko Tarnovo . Alocă o zi sau măcar câteva ore pentru o plimbare relaxantă în natură la Hotnitsa. Nu este aşa uşor de găsit dacă nu îţi arată cineva. Între timp au mai apărut semne.

   Când ne-am dus noi ştiam că trebuie, în drum spre Ruse, să facem undeva la stânga. Evident că n-am nimerit şi bineînţeles că nu era picior de om pe care să-l întrebi. Într-un final am găsit un grup de 3-4 bulgari, dintre care, am observat târziu, unul avea armă la brâu. Şi era civil. Noi ştiam engleză aşa că am întrebat cu harta în mână cum se ajunge. Şi ce dacă. Ei nu se prindeau. După 3 minute de gesticulaţii şi ajutorul unei fete care ştia 2 cuvinte în engleză, unul dintre ei, cel cu armă face gesturi disperate să-l urmăm şi se urcă într-o maşină din spatele nostru. După ce ne-am uitat lung unul la celălalt am hotărât să-l urmăm. Am închis uşile, de parcă ar fi oprit eventualele gloanţele şi ne-am rugat cuminte să nu sfârşim împuşcaţi pe undeva. După vreo 2 km la o intersecţie omul a oprit şi ne făcea iar semne disperate cu mâna. Ne-am prins că trebuie să mergem înainte. În câmp. Singuri. În final am ajuns.

   Hotnitsa este, cum să vă spun eu, un mic paradis. E linişte, este puţin populată pentru că nu prea ştiu de ea decât localnicii. Apa e limpede şi de un albastru intens.  Miroase extraordinar, mai ales primăvara datorită miilor de flori şi ai la dispoziţie cam 2 km de poteci marcate şi poduleţe amenajate printr-un mic canion plin de vegetaţie, fluturi şi mici cascade. Lângă cascadă există nenumărate păşuni pe care poţi să te întinzi pentru un somn liniştitor de după-amiază. Dar o să las pozele să vă convingă:

Click aici pentru a vedea mai multe poze

Cum ajungi la Hotnitsa:

   De la Veliko Tarnovo te îndrepţi spre Ruse. E mai simplu de nimerit/explicat aşa. După 8-9 km este satul Samovodene, unde trebuie să faci stânga (la 45 grade)  la prima intersecţie mai mare şi cam singura. Mergi înainte şi apoi la următoarea intersecţie faci iar stânga. După câţiva km o să intri în satul Hotnitsa, ar trebui să fie semne. În Hotnitsa ia-te după semnele care indică Eco trail sau Hotnitsa  Waterfall  (“to the waterfall”). Va trebui să faci stânga imediat ce ai intrat în sat,  apoi să ţii drumul şi să treci printr-un fel de poiană. Drumul se va bifurca din nou. Ţine minte să o iei la dreapta pe drumul care coboară puţin. După câteva sute de metri o să ajungi într-o parcare destul de mare de unde se vede cascada. Enjoy.

Vizualizaţi Cascada Hotnitsa pe o hartă mai mare

Să ne întoarcem puţin la Veliko.

   Despre Veliko Tarnovo găsiţi un kilogram de informaţii.

   Veliko Tarnovo este cunoscut şi pentru că este loc de intâlnire pentru climberi.  Un fel de Mecca al căţărătorilor. Numeroasele stânci din zonă (de exemplu: Trinity Rocks – 80 de metri înălţime şi 1 km lăţime, Usteto – 40 m înălţime) sunt perfecte pentru aşa ceva.

   Iaca pun şi poze să se excite climberii:

Click aici pentru a vedea mai multe poze

   Mai multe despre unde şi cum să vă caţăraţi vă poate povesti Diana Peeva. Pe Diana am cunoscut-o într-o seară la vreo 2 beri Bolyarka. E veselă tot timpul, super pasionată de căţărare şi vă poate învăţa şi pe voi care e şmecheria.

   Dacă vrei să înveţi să escaladezi, să faci rapel sau dacă eşti profesionist şi vrei un partener de escaladă care să-ţi arate cele mai bune locuri,  poţi apela la ea. Diana şi colegii ei oferă cursuri pentru începători (şi nu numai).

   Ei au fost primii care au făcut rapel pe cascada de la Hotnitsa. O nebunie. Şi noi ne-am fi dorit să facem baie în apa aceea dar din păcate era prea frig.

   Pe Diana o găseşti la clilmbing.bulgaria@gmail.com sau  +359899 87 16 88 .  Îţi poate oferi un curs introductiv, adică să te caţeri jumătate de zi şi să te distrezi sau un curs de o zi mai detaliat în care înveţi mai multe şi despre echipament.  Preţurile variază în funcţie de ce vrei tu să faci şi cât vrei să înveţi şi încep undeva de la 20 de euro.

   Cititorii nomadic.ro primesc un discount de 5% dacă menţionează în email sau la telefon codul : nomadic climbers

Unde să stai în Veliko Tarnovo?

   Vă recomandăm Phoenix Hostel. Noi am stat acolo şi ne-am simţit ca acasă. Proprietarii sunt doi scoţieni (Nick şi Cathy) care plictisiţi de regulile stricte din Scoţia s-au urcat pe motor şi s-au plimbat un an prin lume. Au vrut apoi să se stabilească în Turcia dar în drum au dat peste Veliko Tarnovo care le-a plăcut aşa de mult încât au cumpărat o căsuţă din anul 1850, au renovat-o, au convins-o să miroasă a lemn şi voie bună şi au deschis hostelul. Au câteva poveşti interesante în tolbă.

   Nu este cel mai ieftin din Veliko, dar cu siguranţă e cel mai plăcut.

   Un pat este 20 leva pe noapte (aproximativ 10 euro) şi în banii ăştia este inclus un mic dejun delicios şi o bere. Camera dublă (de fapt cea de 4 paturi dar rezervată din timp) este 50 de leva pe noapte. Au internet gratuit şi tot ce mai vrei iar pe un perete au poze cu toţi oamenii care au trecut pe acolo. Dacă ne recunoşti, dăm noi o bere. Ai şi unde să parchezi maşina sau motocicleta numai că trebuie să fii un pic meseriaş să o manevrezi pe străduţele înguste şi în pantă.

   La hostel poţi primi informaţii preţioase despre ce să mai vezi, inclusiv  despre drumul spre Hotnitsa sau pot să-ţi organizeze ei excursii cu maşina.

   Au şi o ofertă specială: dacă rezervi din timp, nu e sărbătoare mare (Crăciun, Paşte) şi plăteşti pentru 2 nopţi o primeşti pe a treia gratuit. Găseşti date de contact pe site-ul lor www.phoenixhostel.com

   În afară de Hotnitsa si Veliko Turnovo mai poţi să vezi:

- Satul Arbannassi, care nouă nu ni s–a părut extraordinar, dar oferă o perspectivă interesantă asupra oraşului Veliko Tarnovo

- Emen Eco Trail – un canion mic dar spectaculos cu o cascadă, la 25 km de Veliko Tarnovo in direcţia Sofiei.

- Mânăstirea Dryanovo

- Mânăstirea Preobrajhenski  care e chiar lângă oraş şi oferă o privelişte minunată

- Mânăstirile în piatră de la Ivanovo Dryanovo pe drumul spre Ruse

]]> https://nomadic.ro/europa/cascada-hotnitsa-paradisul-de-langa-veliko-tarnovo-catarare-cazare/feed/ 13 https://nomadic.ro/europa/cum-sa-ajungi-la-istanbul-ieftin-rapid-confortabil/ https://nomadic.ro/europa/cum-sa-ajungi-la-istanbul-ieftin-rapid-confortabil/#comments Mon, 19 Apr 2010 13:26:16 +0000 Laura http://nomadic.ro/?p=1033     Istanbulul este un oraş care nu mai are nevoie de prezentare. Cei care l-au vazut spun că este cu adevărat special, mai frumos decât Parisul, Londra, Viena sau Budapesta. Anul acesta este capitală europeană şi, mai mult, nici nu mai avem nevoie de viză. În plus poţi înota cu delfinii sau poţi face indoor skydiving.

Am văzut într-un articol anterior cum este mai avantajos să ajungi la Budapesta, la vecinii noştri ce ne deschid drumul către vest. Să vedem acum cât ne costă şi cum ajungem la poarta noastră către Orient.

        Cu maşina

    De la Bucureşti la Istanbul se fac aproximativ 9 ore, despărţindu-ne doar vreo 700km. Varianta de drum cea mai populară este Giurgiu – Ruse – Veliko Tarnovo – Stara Zagora – Edirne. De la Bucureşti la Giurgiu drumul nu reprezintă motiv de îngrijorare, iar prin Turcia, de la Edirne la Istanbul este 100% autostradă. În Bulgaria, deşi drumurile lor sunt la fel ca ale noastre, frumuseţea Balcanilor fac gropile – care de altfel nici nu sunt foarte multe – mai puţin deranjante. Veliko Tarnovo este un orăşel în care merită să te opreşti şi să faci o plimbare, iar munţii au un farmec deosebit. Depinzând de maşina cu care mergeţi, combustibilul vă costă în jur de 500 de lei dus întors, la care se adaugă taxa de pod la Giurgiu (12€ dus întors) şi vigneta la bulgari (5€ pentru o săptămână).

O altă variantă ar fi prin Vama Veche, mai ales că vine vara şi poate vreţi să faceţi şi un snorkeling sau un deep water solo prin Tyulenovo. Traseul Vama Veche – Varna – Burgas – Malko Tarnovo – Kirkareli este frumos şi faceţi tot cam atât pe drum, ba şi evitaţi taxa de pod de la Giurgiu. De la Vama Veche la Istanbul sunt cam 600 km, deci Constanta – Istanbul te duce tot undeva la 500 de lei dus întors pe maşină. Singura taxă suplimentară este vigneta de 5€ de la bulgari.

Oricum ar fi, drumul până la Istanbul nu este nici prea lung, nici prea obositor. Problema majoră cu care te vei confrunta va fi chiar Istanbulul. În privinţa traficului din oraş, Bucurestiul este mic copil. Regulile de circulaţie nu se respectă, semnele de circulaţie nu există, iar semafoarele sunt opţionale. Este bine să te uiţi de două ori la orice intersecţie sau trecere de pietoni şi să nu te încăpăţânezi dacă cineva doreşte să intre în faţa ta, mai ales că acolo nu contează cine de vină, toată lumea plăteşte egal. Parcările sunt de asemenea de domeniul horror şi, o dată ce ţi-ai asigurat parcarea, mijloacele de transport în comun sunt singura soluţie viabilă de a vedea oraşul.

Sfat: alimentaţi cât puteţi în România şi Bulgaria, benzina e mult mai scumpă în Turcia.

        Cu avionul

     Poti zbura cu Pegasus Airlines, companie low-cost care, mai nou, zboară direct Bucureşti – Istanbul cu preţuri începând de la 100 euro dus întors. Pentru cine nu doreşte low-cost, sunt câte 2 zboruri de linie pe zi, atât de la Tarom, cât şi de la Turkish Airlines. Biletul dus întors costă în jur de 800 de lei, dar pândind cu atenţie se găseşte şi la 550 de lei.

Drumul durează doar o oră. Din aeroport până în centrul Istanbului faci mai puţin de o oră, existând metrou la 5 minute de terminal, iar la a şasea staţie deja există tramvai. Un bilet de metrou este foarte ieftin – doar 1.30 lire turcesti (o lira este in jur de 2 lei), deci metroul este clar cea mai avantajoasa solutie.

        Cu trenul

    Trenul către Istanbul pleacă o dată pe zi şi un bilet dus întors costă 480 de lei, la cuşetă cu 6 paturi. Drumul durează cam 19 ore, ceea ce poate fi cam obositor, plus că prin Bulgaria chiar controlorul te sfătuieşte să fii cu ochii în patru după bagaje.

Totuşi, dacă te interesează mai mult decât Istanbulul în Turcia, poţi vizita Ankara şi Cappadocia tot cu trenul, mai ieftin, cu ajutorul programului Balkan Flexipass. Găsiţi aici preţurile pentru acesta, cu menţiunea că între Bucureşti şi Istanbul este obligatorie cuşeta (10€/drum la 6 paturi). De exemplu, dacă ai sub 26 de ani, un pass pe 5 zile şi cuşetă te vor costa doar 70€, iar în aceşti bani poţi face şi o călătorie până la Ankara.

Gara în care ajungi şi din care pleci este Istanbul Sikerci, cea de pe partea europeană.

        Cu autocarul

    Un bilet dus întors cu autocarul din Bucureşti obişnuia să coste 400 de lei, dar acum se găsesc uşor oferte la 320 lei sau chiar mai puţin. Un bilet dus (Istanbul- Bucuresti sau invers) este 160 lei.

Călătoria durează în general între 11 şi 13 ore, dar poate dura şi 18 ore.

Atenţie! Pe ruta Istanbul-Bucureşti sunt destui care merg pentru că aduc ţigări in ţară aşa că este foarte posibil să stai mult în vamă şi să asişti la percheziţii care durează destul de mult. Ia-ţi şi nişte căşti bune dacă nu vrei să asculţi ultimele manele pe drum.

Din Bucureşti biletele le iei de la agenţiile de turism de lângă Gara de Nord (lângă OMV), iar in Istanbul autogara este cea din Aksaray şi se numeşte Emniyet Garaj (sau cel puţin aşa ştie lumea de ea). E cam dosită aşa că alocă ceva timp pentru a ajunge acolo.

 Dacă îţi iei bilet de acolo ai grijă să ai lei pentru că dacă plateşti in lire turceşti vei plăti 100 lire care inseamnă aproape 200 RON. Nu poţi plăti cu cardul. Există plecări cam în fiecare zi la ora 14:00 şi 14:30.

Ortadogu are oferte la 160 RON dus  deşi autocarele lor am înţeles că se mai strică din când în când. Marina Travel are plecări la 160 RON din Bucureşti şi din Istanbul. În autogări vei găsi şi alte companii care operează pe ruta aceasta, dar cam toate practică aceleaşi preţuri.

        Concluzie

    Varianta cea mai ieftină, în cazul în care excluzi autostopul, este maşina, dacă îţi iei nişte prieteni şi nu ţi-e frică de traficul din Istanbul. O călătorie deloc obositoare, confortabilă, scurtă şi probabil cea mai eficientă, mai ales pentru cei care nici nu dispun de prea mult timp, este cu avionul. Asta este şi recomandarea noastră.

Şi trenul este o soluţie pentru cei ce nu dispun de maşină şi vor să vadă mai mult decât Istanbul. Autocarul este acum cea mai ieftină soluţie în afară de maşina personală, dar durează foarte mult şi nu ai cea mai plăcută companie din lume. În ultima vreme autocarele nu sunt pline aşa că loc ai, însă aşteaptă-te să petreci ceva timp în vamă.