De multă vreme aveam obsesia de a vedea Chişinău şi Odessa. Mi-a ajuns la urechi că transportul cu trenul în Moldova şi Ucraina este ieftin, aşa că am zis să testez teoria asta.  Am mers pe ruta Bucureşti-Chişinău-Odessa-Reni/Galaţi- Bucureşti cu trenul, autobuze şi microbuze şi nu mi-a părut rău.  Citeşte mai departe pentru sfaturi, recomandări şi informaţii utile.

Cum ajungi la Chişinău

În Chişinău poţi să mergi cu maşina, variantă pe care o recomand nu pentru că ar fi drumul bun, dar pentru că o să ai mai multă libertate pentru a vizita Moldova.  Din Bucureşti sunt între 430 şi 470 de km în funcţie de ruta pe care o alegi.  Însă trenul este poate variantă cea mai bună dacă nu ai maşină sau nu vrei să mergi cu ea.

Trenul Bucureşti – Chişinău dus-întors costă 46 euro + 12 euro supliment cuşetă T4. Un drum dus te costă aproximativ 130 RON. Dacă preferi avionul, Tarom are o cursă directă la aproximativ 120 Euro dus-întors.  Mai poţi să ajungi cu autocarul care, vorba vine, este de cele mai multe ori un microbuz.

Noi am luat autocarul pe care îl vezi pe autogari.ro, care este, de fapt, un microbuz. Drumul a costat 75 RON şi în noaptea aia  am văzut cam cinci filme dublate în rusă cu sonorul dat tare. Dacă nu ştii rusă poate fi destul de frustrant. Am plecat seara la 8 şi am ajuns la 6 dimineaţa în Chişinău. Am mers şi mai rău la viaţă mea, dar nu foarte des. Pentru a vizita Moldova nu ai nevoie de viză luată în prealabil, dar ai nevoie de un paşaport.

Părerile despre Chişinău sunt împărţite. Mie mi-a plăcut şi m-am simţit că într-un oraş din România. Însă cred că poţi să te bucuri cel mai bine de oraş dacă te duci să îl vezi vara.

Ce este de văzut în Chişinău

Dacă ajungi aici, merită să faci o vizită la Muzeul de Istorie şi la Muzeul de Etnografie din Chişinău. Mergi musai la restaurantul La Plăcinte, sunt câteva în tot oraşul şi au plăcinte foarte bune şi preţuri ok. Iar dacă ai nevoie de Internet mergi cu încredere la McDonalds unde este gratuit şi are o viteză ameţitoare.

Mai merită să vezi şi porţile oraşului şi Crama şi complexul de galerii subterane de aproape 250 de km de la Mileştii  Mici (cea mai mare cramă din lume) sau Crama Cricova prin care te plimbi cu maşina sau chiar cu bicicleta. De aici poţi să mergi la cetatea lui Ştefan cel Mare de la Soroca sau la cetatea Tighina.   Mergi şi la Orheiul vechi.

Prin Chişinău te deplasezi cel mai rapid cu autobuzul (2 lei moldoveneşti) sau cu rutierele (microbuze cu rută fixă, care costă 3 lei moldoveneşti).

Cum am ajuns în Odessa

După o tură prin Chişinău am hotărât că a doua zi să mergem în Odessa.  Din gara centrală pleacă în fiecare zi un tren spre Odessa la 07:30 dimineaţa  (mersul trenurilor în Moldova). A existat un tren nou o perioadă, dar l-au scos şi acum este trenul vechi, sovietic, cu bănci de lemn. Dacă ai noroc, până ajungi pe acolo îl reintroduc pe cel nou, deşi trenul vechi este o experienţă interesantă. Drumul durează aproximativ cinci ore, ajunge la timp şi te îmbogăţeşte cu o durere de oase simpatică datorită scaunelor tari. Peisajul nu este remarcabil, iar când am fost noi nu a fost aglomerat, dar am plecat într-o duminică dimineaţă.

Preţul biletului este de 160 de lei moldoveneşti (cam 40 RON).  Trenul trece prin Tiraspol şi Transnistria, dar nu simţi asta. Trenul trece şi prin Tighina, iar la ieşire din oraş poţi să vezi cetatea Tighina din tren.  Microbuzul este mai ieftin (cam 20 RON), dar alege-l dacă îţi plac manelele ruseşti.

În Odessa mai poţi să ajungi cu avionul (cam 300 euro dus-întors) şi cu vaporul prin croaziere, dar cea mai bună variantă este cu maşină sau pe ruta asta aventurieră pe care am fost şi noi.

Până în Odessa te descurci în română. De aici începe greul.

Despre Odessa (Odesa)

În Odessa limba engleză nu există. Sau cel puţin aşa am descoperit când am încercat să rezervăm un amărât de bilet de tren şi în general când încercam să ne descurcăm prin zonă. Ai mai multe şanse să găseşti pe cineva care vorbeşte română în zonă asta şi clar te descurci dacă mai ştii ceva rusă.

Odessa mi-a plăcut mult. Este un oraş vechi şi mare, unde se simte influenţa evreilor. Un oraş cu bulevarde largi şi îngrijite, încadrate de clădiri simpatice de 3-4 etaje cu balcoane drăguţe. Găseşti tot ce îţi doreşte sufletul motiv pentru care oraşului i se mai spune şi Odessa Mama.  Clădiri îngrijite, străzi pietruite, curăţenie, femei elegante şi multe cluburi, baruri şi restaurante. Nu o să mă avânt în descrieri, dar recomand o vizită de două sau trei zile.

Oraşul are şi plajă, dar când am fost noi era super aglomerată. Odesa are şi partea sa comunistă şi mai puţin încântătoare, dar nu trebuie să ajungi neapărat acolo. Mai are şi zonă numită Kilometrul 7,un bazar de 7 kilometri pătraţi în care mai multă lume mi-a spus să nu mă aventurez dacă nu cunosc măcar o boabă de rusă – şi nu ştiu.

 Ce mai ai de văzut aici?

• Zona Operei
• Strada pietonală Deribasivska
• Districtul Arcadia
• Centrul Vechi
• Scările Potemkin
• Portul şi multe altele.

În Odessa am stat la Lafa Hostel cu 12 Euro pe noapte. Este un hostel curat şi destul de liniştit într-o clădire veche din centrul Odessei. Nu pot să-i reproşez decât că nu are o cameră comună.   Ni s-a mai recomandat şi TIU FrontPage hostel care din câte am văzut pare o alegere mai bună. Apropo, în Odessa găseşti internet cam peste tot.

Odessa este mai aproape decât ai crede. Din Bucureşti sunt numai 565 de km (8 ore de condus) sau 622 km dacă o iei prin Chişinău (cam 9 ore de condus). Drumurile lasă mult de dorit, dar e cam cât un drum până la Cluj în ceea ce priveşte distanţa.

Mai poţi merge şi în Crimea

Din Odessa poţi lua un tren spre Crimea, mai exact până în Simferopol de unde poţi ajunge în Yalta pe  cea mai lungă rută de troleibuz din lume (86 de kilometri).   Din Odessa trenul la cuşetă costă între 30 de lei şi 150 de lei în funcţie de cum vrei să stai. Platzcart este un fel de cuşetă, dar fără uşi, un tip de tren destul de comun în Rusia şi India.  Poţi de asemenea să mergi cu trenul spre Kiev – o rută ieftină.

Pentru a rezerva bilete de tren în Ucraina trebuie să foloseşti site-ul oficial şi să rezervi cu câteva zile înainte ca să fii sigur că găseşti. Există varianta în engleză şi te poţi descurca destul de uşor pe site. Dacă încerci să rezervi în gară şi nu ştii rusă, ei bine, succes.

Pentru a rezerva microbuze şi autocare către diverse destinaţii din Ucraina foloseşte  acest site.

Preţurile în Ucraina

Preţurile sunt, în mare, ca la noi. Benzină în Moldova şi Ucraina am observat că era mai ieftină cu aproximativ 1,5 RON/litru deci merită să mergi pe acolo cu maşina. La graniţă verificau dacă maşină era pe numele şoferului deci ar fi folositor să aveţi procură.  Nu cred că se întâmplă mereu, dar nu strică prudenţa.

Cum ne-am întors 

Ca să picanterizam lucrurile am zis să ne întoarcem pe altă rută şi anume pe la Galaţi, pentru a nu mai merge prin Chişinău. Se pare că nu mai există autocar care să facă ruta asta şi dacă ar face-o ar sta la graniţă 2-3 ore pentru a fi vămuit. Pe ruta asta se face trafic cu ţigări şi chiar şi maşinile sunt controlate destul de riguros.

Pentru a ajunge acasă am luat un microbuz de dimineaţă care ne-a dus pe ruta Odessa-Izmail- Reni. Poţi să încerci să iei întâi microbuz spre Bilhorod-Dnistrovski pentru a vedea  Cetatea Albă şi apoi să mergi mai departe spre Reni, dar o să îţi ia mai mult. Dacă mergi direct spre Reni ai grijă să iei un microbuz direct pentru că face doar vreo 3 ore, cele care opresc în fiecare sat fac mai mult. A costat 100 de hrivne, adică vreo 40 de lei.

Atenţie că sunt mai multe autogări. Autogara de lângă gară nu prea îţi este de folos pentru că de acolo pleacă autocare spre oraşe mai mari. Autogara cu microbuze locale este ceva mai departe şi ajungi la ea cu tramvaiul 5 de la gară.

Microbuzul luat ne-a lăsat în Reni. Aici în mai puţin de 5 minute am găsit pe cineva care vorbea română şi ne-a luat pentru vreo 40 de hrivne până la graniţă pe care am trecut-o jumătate pe jos şi jumate în maşina unor moldoveni care au fost suficient de simpatici să ne ducă până în Galaţi.

Aveţi grijă când şi dacă treceţi pe jos să întrebaţi pe la ce ghişee să mergeţi şi să verificaţi că aveţi toate ştampilele. În general, o regulă bună în călătorie este că după fiecare graniţă să verifici dacă ţi-au pus ştampilă de intrare/ieşire. Dacă nu, e posibil să ai probleme mai târziu.

Per total Chişinăul merită o vizită scurtă, iar Odessa merită o vizită mai lungă pentru că este un oraş frumos şi subestimat, poate mult mai frumos şi încântător decât alte oraşe din Europa mai vestite. Este mai ieftin şi mai aproape de noi. Nu ai nevoie de viză luată în prealabil nici pentru Moldova, nici pentru Ucraina, doar de paşaport.

Drum bun! Mai multe poze pe pagina de Facebook.

*Dacă vrei să primeşti ultimele articole publicate de noi plus alte ştiri şi informaţii interesante urmăreşte-ne pe  Facebook şi abonează-te la newsletter.

Ai mai auzit probabil de Goa. Ce ai auzit  depinde foarte mult de cine ţi-a povestit, dar cu siguranţă a fost o descriere care conţinea cuvinte precum „petrecere”, „trance”, „iarba”, „droguri” sau „plajă”. Deşi sunt atribute care nu ar trebui să lipsească dintr-o descriere decentă, cât de des le introducem şi în ce combinaţie este foarte important. 

Un lucru îmi este în continuare clar, şi nu sunt singurul care crede asta, şi el este că:

Goa nu este India.

Adică este, în sensul că este un stat din India, unul din cele mai bogate, şi pentru că aici poţi să vezi cam cât de frumoasă poate fi ţara asta. Însă, per total, este diferită. Este una din cele mai europene şi turistice zone din India şi nu este reprezentativă pentru restul ţării.

Iar asta nu este tot, mai trebuie să înţelegi ceva esenţial:

 Goa este, de fapt, un stat. 

De la nord la sud sunt peste 150 km de străbătut şi de la est la vest peste 100 km, distanţe care se parcurg destul de greu, cu maxim 60 km/h, din cauza infrastructurii defectuoase şi traficului indian.

Apoi vreau să mai spun că:

 Goa este mai scumpă ca restul Indiei. 

Deşi preţurile sunt foarte mici pentru noi, albii europeni, în Goa vei cheltui în medie cam dublu decât în alte zone ale Indiei, exceptându-le pe cele foarte turistice.

Pe cât de evidente mi se par lucrurile astea acum pe atât de necunoscute îmi erau când am ajuns.

Din întâmplare autobuzul de noapte cu care venisem din Mumbai ne-a lăsat, cu ajutorul deciziei noastre pripite, dar inspirate, în partea de nord a statului, în Mapusa, un oraş măricel şi destul de important din nord.  De acolo am mers în Anjuna unde ne-a întâmpinat un sat turistic, cu palmieri, hippies, vreme faină şi mare caldă.

Băi, ăsta-i paradisul. Clar!

Cam aşa gândeşti când ajungi şi sentimentul rămâne cu tine o lungă perioadă, însă curând trebuie să te ocupi de treburile administrative: unde stai, ce mănânci, cu ce te mişti de colo colo. Aşa că, după 2-3 freshuri de fructe pe care am dat echivalentul a 3 Ron, am pornit la treabă.

Să vă povestesc şi hai să încep cu locuinţa.

Cum să închiriezi o casă în Goa

Pat mai bun ca ăl de-acasă nu-i. Da` acasă unde-i?

Poţi să găseşti aproximativ orice tip de casă îţi doreşti, începând de la apartamente şi până la vile sau bungalowuri. Cea mai plăcută variantă este o casă pentru că de obicei vei avea şi terasă, curte şi chiar piscină dacă îţi doreşti asta.

Ca să o găseşti poţi să te duci la o agenţie de turism şi să plăteşti comisionul lor, dar acestea sunt greu de găsit şi nu vor ştii neapărat de case sau locuinţe de închiriat pe termen mai lung. Cea mai bună variantă este să închiriezi un scuter şi să străbaţi străzile staţiunii alese de tine. Vei găsi anunţuri cu numere de telefon, dar cel mai eficient este să întrebi. Întrebi la magazine, întrebi aleatoriu pe stradă, întrebi la case şi cam pe oriunde vezi pe cineva care vinde ceva. Aproape fiecare om pe care îl întrebam ştia pe cineva care avea ceva de închiriat.

Preţurile pentru case şi apartamente încep de la 12 000 rupii (160 euro) pe lună  şi merg până la 70 000 rupii sau mai mult. O casă cu 2 dormitoare şi living care să arate bine va fi, în funcţie de zonă, în jur de 30 000 rupii pe lună. Dacă poţi să dai puţin mai mult poţi închiria ceva mai bun.  Ca să îţi faci o idee poţi să te uiţi pe LetGoa, AirBnb sau pe olx.in, dar nu te aştepta ca anunţurile să fie valabile.

 Poţi închiria o casă şi pe perioade mai scurte de o lună. 

Garanţie ţi se va cere mai rar, însă toţi vor să plăteşti în avans. Cu cât închiriezi pe o perioadă mai mare cu atât preţul o să scadă.

Nu te aştepta să te înţelegi în engleză foarte bine cu proprietarii. Sunt puţini cei care vorbesc foarte bine engleză şi dacă o vorbesc , o vorbesc aşa de rapid că nu înţelegi mare lucru.

În India, pentru a descrie numărul de camere dintr-un apartament sau o casă, se foloseşte prescurtatea BHK. Bedroom, Hall, Kitchen. Ai 1BHK, 2BHK, 3BHK, 4BHK. Cifră reprezintă numărul de dormitoare şi cele mai frecvente sunt casele cu 2BHK şi 3BHK.

Pe prima casă închiriată de noi, un 2BHK adică 2 dormitoare, un living mare, 2 băi, bucătari şi terasă am plătit 35 000 rupii pe lună, adică aproximativ 500 Euro pe lună. Pe a doua casă am plătit aproximativ 15 000 rupii  pe un 1BHK. Cheltuielile au fost incluse.

Concluzia mea este ca poţi să îţi găseşti lejer ceva de stat cu 80 euro pe lună/persoană şi că dacă eşti dispus să plăteşti între 150 euro şi 200 euro pe lună/ persoană poţi să stai chiar în lux.

 Cât costă cazarea pentru câteva nopţi

O noapte într-un beach hut este cam 400 rupii (25 RON) şi o cameră decentă într-un guesthouse între 800 şi 1000 rupii ( 50-60 RON). Dacă mergi până la 1500-2000 Rupii (80- 120 RON) pe noapte, poţi găsi camere cu tot confortul, cu vedere spre mare şi tot ce-ai ţi-ai mai putea dori.

Telefon şi Internet în Goa, India

Dacă vrei să stai mai mult de 5 zile în Goa şi să te simţi cât de cât localnic trebuie să îţi iei un număr de telefon local.  Cele mai cunoscute reţele sunt Airtel, Aircel, Reliance, Idea, Vodafone şi TataDocomo.

Este esenţial să ai un număr de Goa. Acesta se ia foarte uşor de la orice reprezenţă a unei companii de telefonie şi se activează în 2 zile. Trebuie să mai ai la tine copie după paşaport şi o poză.  Tot de la reprezentaţe poţi să iei pachete de internet 3G, inclusiv cu modem. Modemul costă aproximativ 30 euro şi 4GB de internet costă cam 10 euro.

Noi am folosit Airtel care are acoperire foarte bună în Goa şi 3G-ul merge decent. În partea de nord (de Aswhem în sus) am înţeles că IDEA merge un pic mai bine şi că în partea de sud Airtel mai pierde din semnal.

Viteza la 3G este bună, însă semnalul nu este constant şi trebuie musai să testezi în funcţie de zonă înainte să închiriezi casă. Cea mai bună cartelă de internet este de la TATA Docomo, dar este greu de procurat în Goa. Este mai bine să o iei din alt stat şi să vii cu ea în Goa pentru că nu vei fi taxat pentru Roaming. În India, fiind ţara mare, se aplică tarife de Roaming dacă părăseşti statul din care ţi-ai luat cartela.

Dacă ai nevoie de net să ştii că o să te bazezi aproape exclusiv pe 3G pentru că vei găsi foarte greu casă cu internet. Terasele au internet, însă viteză lasă foarte multe de dorit şi nu te poţi aştepta decât să foloseşti emailul şi Skype-ul în mod decent.

 Preţuri în Goa

Probabil că singurul lucru care nu este negociabil este ceea ce cumperi din magazin şi mâncarea din restaurant. În rest cam totul se negociază.  O sticlă de apă de 1 L este 16 rupii, dar în general plăteşti 20 rupii. Fructele sunt cam că la noi, însă poţi să mănânci ananas şi mango proaspăt sau pepene în mijlocul iernii. Cu 20 de rupii îţi iei o nucă de cocos şi un suc de trestie de zahăr  (excelent, trebuie încercat) este cam 10-30 rupii. Un km cu ricşa este 15 rupii, o bere este în jur de 50-60 rupii, un kg de banane cam 30 rupii, electronicele originale sunt ca la noi şi poţi să cumperi o motocicletă cu 500-1000 euro. Aşteaptă-te să primeşti preţuri duble sau chiar de 10 ori mai mari pentru că eşti turist. În general este ok să negociezi până ajungi la un sfert din prima valoare care ţi s-a oferit.

 Bani

Bancomatele sunt la toate colţurile şi poţi scoate bani de pe aproximativ orice card. Poţi scoate maxim 20 000 rupii o dată. Poţi schimba euro şi dolari în rupii şi cursul variază în funcţie de unde schimbi.   Ai grijă să ai mereu la ţine mărunt, bancnote de 10 şi 100 rupii pentru că majoritatea vânzătorilor nu au să-ţi dea rest.

Transport

Goa este legată de restul ţării prin cale ferată şi de aici poţi lua tren spre orice altă destinaţie din India. Margao, Vasco da Gama şi Thivim sunt gări mai importante. Din Goa pleacă autocare spre multe alte destinaţii din India şi se pot cumpăra bilete pe redbus.in sau de la agenţii.

Prin Goa, dacă nu îţi iei motocicletă, poţi circula cu autobuzele locale. Tariful poate fi undeva între 8 rupii şi 30 de rupii. Autobuzele sunt destul de rapide pentru standardele indiene, dar pot fi foarte aglomerate. În lipsă de altceva est un mijloc de transport bun.

Mai poţi lua ricşe sau taxiuri. La ambele poţi negocia tariful. În caz de impas sau dacă vrei să mergi pe distanţe scurte poţi întreba cam pe oricine de taxi şi de multe ori oamenii se vor oferi să te ducă pe motocicletă lor pentru câteva rupii (puteţi fi 2 persoane, în India 3 persoane pe motocicletă este ceva normal).

Libertate! In Goa esti liber sa fii cine vrei si cum vrei.

Cel mai bun mijloc de transport este scuterul sau motocicleta. Traficul este un haos organizat cu care sunt sigur că te vei obişnui destul de repede. Preţul normal pentru a închiria un scuter este de 200 rupii pe zi (aproximativ 13 RON) dacă închiriezi pe o perioadă mai mare de o săptămână, şi 300 rupii pe zi dacă închiriezi pentru mai puţin. Motocicletele sunt ceva mai scumpe (între 300 şi 700 rupii în funcţie de model).

Să mergi să vizitezi India este în general acceptabil. Nimeni nu crede că îţi filează prea multe lămpi. Până la urmă te duci, vezi Taj Mahalul, stai o săptămână la hotel de 4-5 stele şi te întorci cu poveşti despre sărăcia, dar şi minunăţiile pe care le-ai văzut-o acolo.

Să mergi să locuieşti în India este cu totul altă treabă. Brusc doagele lipsă par evidente oricui ai tupeul să-i spui asta şi reacţiile sunt amestecate între uimire, indignare şi curiozitate.

India? Eşti nebun? Mergi şi tu undeva mai civilizat.

N-am să zic că India e foarte civilizată, dar nu e nici cum ne-o imaginăm noi de acasă. În fine, te-ai hotărât să mergi şi nu mai contează nimic. Însă aici vine partea cu adevărat grea.

Dacă nu găsim net? Oare au apă caldă? Unde stăm? Dacă mă îmbolnăvesc? Ce vaccinuri să fac? Dacă fac malarie? Oare găsesc hârtie igienică? Dacă mi-e prea cald? Oare o să-mi fie prea frig? 

Teama este cel mai mare duşman al tău şi te poate duce de multe ori în pragul renunţării. Noroc că înainte de plecare urmează o lună, sau mai mult, în care eşti ocupat să-ţi faci griji peste griji, în care trebuie să alergi după viză, să te gândeşti ce să iei la tine şi mai ales ce să nu iei, să te vezi cu toată lumea şi câte şi mai câte. Fără prea mare avertisment vine şi ziua de plecare. În dimineaţa plecării faci, pe ultima sută de metri, ce mai e de făcut, îţi iei rucsacul şi pleci neştiind ce te aşteaptă.

Ce am simţit, văzut şi mirosit când am ajuns în India e greu de explicat, dar o să încerc să o fac cât mai bine în următorul articol.  Oricum, după ce aterizezi şi iei primul taxi de la aeroport nu poţi zice că realizezi pe deplin unde eşti. Prima dată în Asia, încerci să îţi dai seama dacă ceea ce vezi este un film, dacă eşti cu adevărat acolo şi mai ales dacă o să rezişti 3 luni în ţara asta în care nu există reguli în trafic, în care tocmai ai văzut porci şi vaci în mijlocul celui mai mare şi civilizat oraş din ţara şi în care toată lumea se îmbrăca şi comportă altfel. Pe deasupra mai eşti şi alb şi, evident, plin de bani aşa că nu o să treci neobservat.

Ajută să te aştepţi la ce-i mai rău pentru că, în final, vei fi surprins plăcut.

Bagaj de digital nomad.

India? De ce?

Nici nu mai ştiu cum mi-a venit ideea de a locui în India. Probabil că exotismul ţării, clima faină, biletele ieftine şi costul mic de trai m-au atras peste măsură. În plus de aici poţi ajunge uşor în Nepal, Sri Lanka şi Asia de Sud Est (în principal cu Air Asia).

Am identificat repede Goa ca fiind locul cel mai potrivit pentru a locui la început. Goa este, în mare, cel mai civilizat loc din India, are kilometri peste kilometri de plaje, temperatura medie este de 30 de grade şi e relativ ieftină, chiar dacă este printre cele mai scumpe locuri din India. Nu poate să fie aşa rău, nu? Nu e.

1.     Spune-ne câte ceva despre tine.

Am trăit la ţară până la 8 ani şi cred că de-acolo mi se trage dragostea de natură şi de călătorii. Am bătut toate coclaurile alea când eram mic. Cu toate astea, m-am simţit mereu complexat pentru că nu am reuşit să văd atâtea locuri câte mi-aş fi dorit. Din fericire, m-am apucat de programare, aşa că a venit şi posibilitatea financiară. Am citit la un moment dat un interviu cu un australian care făcea freelancing şi călătorea şi mi-am zis că-mi doresc şi eu aşa ceva. Am ţinut mereu în minte ideea asta şi după ce mi s-a terminat jobul în Bucureşti, am zis că ăla e momentul potrivit.

2.     De cât timp eşti în Mexic?

De pe 21 mai 2012 (4 luni).

3.     În ce oraş eşti? Unde ai fost până acum şi încotro te îndrepţi?

Sunt în Chetumal care e în statul Quintana Roo. Până acum am văzut doar peninsula Yucatan: Merida, Cancun, Playa del Carmen, Tulum, Mahahual, Bacalar.

4.     De ce Mexic?

Am descoperit la un moment dat un om inteligent care se numea Robert Anton Wilson. Mai precis, am descoperit cărţile lui care m-au fascinat. Şi pentru că am vrut să ştiu mai multe despre el, l-am căutat pe Wikipedia şi aşa am aflat şi despre un prieten al lui pe nume Timothy Leary. Leary a fost în Mexic prin anii ’50 sau ’60 şi a participat la un ritual şamanic cu ciuperci halucinogene. Descrierea experienţei m-a făcut să vreau să încerc şi eu. Ăsta a fost imboldul iniţial.

5.     Spune-mi câte ceva despre cum ai ajuns acolo. Cum ai căutat biletul spre Mexic şi cât te-a costat? One-way sau dus-întors?

N-am venit din România ci din Germania, deci am zburat Munchen – Cancun. Biletul l-am căutat pe swoodoo.com şi a fost doar dus, pentru că nu ştiam când mă întorc. Am dat în jur de 450 de euro, preţ care nu a fost aşa de mic pe cât credeam iniţial, pentru că ştiu persoane care au zburat cu 200 de euro din Bruxelles. Acum folosesc în general skyscanner şi kayak, pentru că mi se pare că găsesc preţuri mai mici.

6.     Ai strâns bani ca să mergi sau lucrezi de pe drum? Cum îţi finanţezi călătoria?

Am avut ceva bani strânşi când am plecat dar îmi propusesem şi să lucrez. Aveam un job full-time remote, dar mi-am dat seama cât de mult îl urăsc, aşa că după câteva săptămâni de la începutul călătoriei în Germania mi-am dat demisia.  Restul călătoriei prin Europa n-am mai lucrat. Abia când am ajuns în Mexic, m-am reapucat de treabă.

7.     Îţi este greu să găseşti un echilibru între muncă şi călătorii? Cum reuşeşti?

Depinde de mai multe chestii. Dacă e genul de călătorie în care schimb locaţiile repede, e mai greu să dau randament mare. E şi mai naşpa dacă e o muncă pe care nu-mi place s-o fac, pentru că găsesc greu motivaţie. De aia mi-am şi dat demisia şi mă bucur că am realizat cât de mult îmi displăcea jobul ăla.

Pe de altă parte, dacă-mi place ce fac, pot găsi două-trei ore să lucrez la ceva. Dacă stau mai mult într-un loc, e şi mai uşor.

8.     Cât costă viaţa acolo (benzina, o masă, chiria)?

N-am cumpărat benzină, dar m-am interesat şi un litru costă 11 pesos (2 lei). Preţul pentru o masă variază. Aici sunt multe dughene ambulante care vând mâncare şi care-s mai ieftine. În general, eu plătesc în jur de 50 pesos (12 lei) pe o masă care să mă sature şi eu mănânc consistent. Dacă mergi la un restaurant, nu neapărat fancy, o masă costă 80-100 pesos (20-25 de lei) şi mai mult.

Chiria pentru o casă cu 3 dormitoare, o sufragerie mare, 2 băi, o bucătărie, o grădiniţă mică în faţă şi una în spate e de 3500 pesos (900 de lei). Chiriile sunt mai mici, dar închiriezi casa goală, aşa că se compensează. Plus că nu mi se par aşa grozave casele astea. Din cauză că e zonă de uragane, sunt construite cu ideea asta în minte şi nu sunt foarte luminoase, de exemplu. N-au ferestre multe sau mari şi te simţi ca într-o cutie de pantofi.

Ca impresie generală, preţurile nu sunt atât de mici pe cât mă aşteptam. Internetul e mai scump (125 de lei) şi mai încet (4 Mbps). Berea e mai scumpă decât în România şi nu se găseşte la 0.5 litri, ci la 0.375. Pentru o bere dai în jur de 25-30 de pesos. O explicaţie pe care am primit-o a fost că zona asta-i lângă Caraibe şi de aia preţurile sunt mai mari decât în centrul Mexicului.

9.     Ai avut dificultăţi cu viza sau alte dificultăţi administrative (la închiriat maşină, la încheierea unui abonament de internet)?

N-am avut nevoie de viză şi lucrurile s-au mişcat repede când am ajuns în Cancun. În general, n-am făcut treburi de astea unde să-mi fie solicitate acte, aşa că nu ştiu cât de uşor e (n-am închiriat maşină şi abonamentul de Internet l-a făcut un prieten mexican pe numele lui).

10.   Este dificil să obţii acces la Internet (există Wi-Fi în locurile publice/cafenele)?

În general, n-am avut nevoie de Internet când m-am deplasat. O singură dată mi-a trebuit şi am găsit, chiar dacă eram pe plajă şi se mişca mai încet. Asta era în Mahahual care e un loc turistic. În Chetumal, am observat că e Wi-Fi în baruri.

11.   Cât costă în medie să călătoreşti prin Mexic?

Cea mai eficientă/sigură metodă e cu autocarul, dacă nu vrei să străbaţi distanţe foarte lungi gen Cancun – Mexico City, unde e mai potrivit să iei avionul. Preţurile la autocar sunt însă puţin mai mari decât în România. Un bilet Cancun – Chetumal m-a costat 288 pesos (75 lei) şi Chetumal – Merida, deşi e cam aceeaşi distanţă, a costat 400 pesos (100 lei).

12.   Ce loc poţi să recomanzi din cele pe care le-ai văzut şi de ce?

Chichen Itza e grozav dacă te pasionează ruinele. Locul e foarte întins şi plin de piramide mayaşe, temple unde se făceau sacrificii şi cenote unde se spune că se sacrificau prinţese. În rest, plaje cât cuprinde. Oraşele în sine nu m-au impresionat foarte mult. Plajele şi lagunele însă sunt grozave.

Ca plajă, preferata mea e Tulum. Nu am văzut hoteluri pe-acolo, ci doar kilometri de plajă cu locuri simple unde poţi bea şi mânca ceva, hamace unde te poţi odihni şi în general o atitudine relaxată. Acolo am făcut o dată baie în mare în timp ce turna cu găleata afară, aşa că o să-mi aduc aminte mereu de locul ăla.

Bacalar e o lagună superbă prin culoarea apei şi a nisipului. E exact cum ai văzut în pozele alea cu locuri de vis cu apă de culoarea turcoazului. Un alt loc care-mi place e Xul-Ha (pronunţat Şul-Ha). E un pic mai greu accesibil decât Bacalar, pentru că-ţi trebuie o maşină mai ridicată, dar asta înseamnă că e posibil să nu fie nimeni acolo decât îngrijitorul, ceea ce înseamnă că ai locul doar pentru tine şi prieteni. Apa e tot aşa clară, mai adâncă decât la Bacalar, ceea ce mie îmi place, pentru că mă îmbie mai mult la înotat. În plus, poţi să închiriezi un kayak şi să te învârţi prin zonă.

13.   Cum sunt oamenii în Mexic?

Oamenii ştiu să se bucure de viaţă. Râd mult, dansează mult, beau mult. Sunt prietenoşi şi ospitalieri. Un lucru care m-a surprins a fost că par mai toleranţi în ceea ce priveşte homosexualitatea. Am cunoscut câţiva băieţi şi fete care erau deschişi în privinţa asta şi nu păreau să aibă probleme.

Pe de altă parte, mexicanii nu ştiu să spună ”nu” direct. Îţi spun da şi după aia nu mai apar. Şi cu punctualitatea e o problemă. ”În 20 de minute” înseamnă între 20 de minute şi un moment nedeterminat din viitor. A, şi înjurăturile fac parte din limbajul obişnuit. Chestia asta mi s-a părut foarte amuzantă. În felul ăsta, cuvintele îşi şi pierd din putere şi depinde mai mult cum şi cu cine le foloseşti.

14.   Mexic este privit de mulţi ca fiind o ţară periculoasă. Te-ai simţit în pericol în vreun moment? Ai avut experienţe negative?

N-am avut probleme, dar nici n-am fost în zonele ”fierbinţi” unde războaiele dintre carteluri sunt o problemă, gen Cancun sau nordul Mexicului. Oricum, dacă eşti precaut şi nu umbli noaptea de nebun sau prin zone periculoase ale ţării, gen junglele controlate de traficanţii de droguri, atunci n-ar trebui să dai de belea.

15.   Cum este clima?

Mi s-a spus că e cald tot anul. Oricum, în astea trei luni, n-am purtat pantaloni lungi sau mânecă lungă decât atunci când n-am avut ce purta altceva sau când am fost într-un loc mai pretenţios. Chiar şi când plouă nu se face frig, ci doar puţin răcoare. De când sunt aici n-am făcut duş decât cu apă rece care oricum nu e rece, ci călduţă. Umiditatea în aer e mai mare, aşa că transpir şi când stau pe loc. N-am putut sta fără ventilator, curgeau apele de pe mine şi nu mă mai puteam concentra la nimic. Căldura te face să-ţi piară cheful de muncă şi îţi vine doar să zaci şi să bei eventual.

16.   Cum te descurci cu limba? Se vorbeşte engleză?

Când am venit nu ştiam spaniolă aproape deloc. Am venit aici cu un prieten mexican, aşa că n-a fost nevoie să dau din mâini mult la început. Între timp, am reuşit să învăţ destulă spaniolă cât să port o conversaţie şi să mă descurc pe stradă. Oricum, am întâlnit foarte puţini oameni care vorbesc engleză chiar şi în aeroportul din Cancun, aşa că folosesc direct spaniola când vorbesc cu cineva necunoscut.

17.   Ce îţi place la Mexic?

Îmi plac locurile frumoase: cenote-uri, lagune, plaje, temple mayaşe. Îmi place că oamenii ştiu să râdă şi să se bucure de momentele cu prietenii, că te tratează de parcă eşti de-al casei. Îmi place horchata şi michelada – două băuturi grozave – ceviche şi guacamole şi ceapă coaptă stropită cu zeamă de lămâie şi alte mâncăruri şi băuturi care nu-mi vin acum în minte.

18.   Ce NU îţi place la Mexic?

Lipsa de punctualitate şi faptul că sunt foarte miştocari. A, şi faptul că e al naibii de greu să găsesc ciocolată. E un detaliu care pentru mine contează, ca şi alte detalii legate de mâncare. De exemplu, e greu să găseşti mâncare fără carne dacă nu vrei să găteşti acasă. Se mănâncă foarte mult porc aici şi aproape orice mâncare e cu carne. Mănâncă porc şi la micul dejun.

19.   Ce te-a impresionat la cultura lor? Ce ai învăţat de la ei?

Am învăţat să plec în ultimul moment şi să ajung în ultimul moment înainte să plece autocarul, dar nu o să folosesc des abilitatea asta În rest, mă repet şi spun că m-a impresionat căldura lor şi ştiinţa de a se bucura de viaţă.

20.   Poţi să dai 3 sfaturi oamenilor care ar vizita Mexic?

• Aveţi grijă cu ardeiul habanero. E iute ca naiba
• Spaniola ajută mult dacă n-aveţi abilităţi extraordinare în limbajul nonverbal şi folosirea dicţionarului.
• Mergeţi în Chiapas. N-am reuşit să merg acum, dar o să mă întorc special pentru asta.
• Cumpără-ţi un adaptor pentru prize.
• Vorbeşte cu banca pentru că s-ar putea să ai blocat cardul în Mexic din cauza tranzacţiilor cu carduri furate care se întâmplă aici.

21 .   Călătoreşti singur. Cum este?

Oarecum. N-am un tovarăş de călătorie, dar mai peste tot pe unde am fost, am fost la prieteni. Oricum, îmi place aşa, pentru că deşi e mai stresant, mă învaţă să ies din carapace şi să ştiu ce vreau.

   Deși la noi nu prea a prins conceptul, în țările din vest acesta funcționează foarte bine chiar și în interiorul orașului și se desfășoară într-un mod organizat (cum altfel?).  Această metodă de a călători este recomandată mai ales în țările în care transportul în comun este extrem de scump (ex: Franța sau Germania) sau cele în care autostopul în unele zone se poate dovedi mai dificil (ex: Spania).

   Cum funcționează: 

• Îți faci cont pe unul din site-urile specializate de car sharing (găsești lista pentru Europa mai jos). Pe unele site-uri poți posta mesaje și fără să te înregistrezi, în schimb cele pentru care înregistrarea este obligatorie sunt mai de încredere deoarece șoferii au de obicei review-uri de la alți călători.
• Folosind motorul de căutare de pe site cauți cursele disponibile în data și pe ruta care te interesează.
• Alegi  șoferii care ți se par interesanți, care pleacă la ore convenabile și care au tarif decent și îi contactezi.
• Stabilești detaliile, obții confirmarea, datele de contact ale șoferului și ești gata de plecare.

Și Couchsurfing te poate ajuta. Aproape pentru fiecare țară există un grup dedicat de couchsurfing așa cum vei vedea în lista de mai jos. În acest caz sistemul este mult mai simplu. Poți urmări postările altora pentru a vedea dacă se potrivesc planurilor tale sau poți posta tu specificând locul în care vrei să ajungi și data la care vrei să pleci.

   Desigur, poți în aceeași măsură să cauți călători pe care să îi iei tu în mașină pentru a împărți costurile. Prin car sharing oamenii călătoresc de la câțiva kilometri până la mii sau zeci de mii.

Sfaturi și atenționări:

• Când trimiți mesajul inițial către un șofer, chiar dacă îl traduci în limba respectivă adaugă și varianta în engleză sau menționează că ești străinși ce limbi vorbești.
• Banii se dau la sfârșitși este în general bine să ai fix.  Pe site-urile specializate tariful perceput de fiecare șofer este publicat, dar dacă nu este, mai bine întrebi încă de la început cât te costă.
• Dacă ai bagajemulte fii atent la tipul de mașină și întreabă dacă există loc pentru acestea. De obicei fiecare șofer se gândește că vei avea bagaj.
• Atenție!Șoferii vor lua de obicei 4 pasageri. Acest lucru nu este obligatoriu, dar se poate întâmpla și te poți găsi în situația în care împarți locurile din spate cu alte 2 persoane. Recomand să întrebi înainte.
• Dacă nu cunoști bine locul de întâlnire,cere detalii sau întreabă dacă te poate lua din altă parte. În general locurile de întâlnire sunt departe de centrul orașului și aproape de șoselele de centură sau de autostrăzi.
• Gândește-te înainte în ce parte a orașului de destinație vrei să fii lăsat.
• Nu este obligatoriu să conversezi cu șoferul. Faci cum simți că este ok.

   Mai multe informații despre car sharing și evoluția conceptului găsești într-o formă interactivă pe futureofcarsharing.com.

           Ca să îți fie mai ușor am pregătit o listă, sperăm noi, completă cu site-urile de ridesharing din aproape fiecare țară din Europa.

   Dacă mai știi și alte site-uri sau metode pe care le-ai folosit te rugăm să ni le împărtășești.

Ride sharing în Europa:

Austria

mitfahrgelegenheit.at

karzoo.at

busspur.at

Belgia

Grupul dedicat de pe Couchsurfing

karzoo.be

taxistop.be

autopartage.be

Bulgaria

Grupul dedicat de pe Couchsurfing

3na100.com

Danemarca

Grupul dedicat de pe Couchsurfing

gomore.dk

Elvetia

mitfahrgelegenheit.ch

Grupul dedicat de pe couchsurfing- Elvetia

e-covoiturage.ch

www.skiski.ch – special pentru ski

karzoo.ch

Finlanda

Grupul dedicat de pe couchsurfing- Finlanda

kimppa.net

Franta

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Franta

carpooling.fr

covoiturage.fr – Recomandarea noastra

123envoiture.com

easycovoiturage.com

carstops.org

karzoo.fr

Germania

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Germania

mitfahrgelegenheit.de

mitfahrzentrale.de

de.searchcarpools.com

Grecia

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Grecia

pamemazi.gr

Italia

carpooling.it

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Italia
Islanda

Grupul dedicat pe couchsurfing- Islanda

samferda.is

Macedonia

patuvajzaedno.mk

Marea Britanie

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- UK

carpooling.co.uk

liftshare.com/uk/

blablacar.com

http://www.karzoo.co.uk

uk.searchcarpools.com

Norvegia

bilpool.nu

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Norvegia

Olanda

Grupul dedicat de pe Couchsurfing – Olanda

franknature.nl/hitchhike/hitchhikeen.htm

karzoo.nl

nl.searchcarpools.com

Polonia

autostop.pl

carpooling.pl

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Polonia

Spania

carpooling.es

voycontigo.org

blablacar.es

Suedia

samakning.se

bilplats.se

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Suedia

Turcia

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Turcia

Ucraina

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Ucraina

Ungaria

Grupul dedicat de pe Couchsurfing- Ungaria

Internațional

ride4cents.org

erideshare.com

hitchhikers.org

hitchbase.com

drive2day.com

carpoolworld.com

roadsharing.com

karzoo.eu/en

shareling.com

euro-covoiturage.com

shareling.com

searchcarpools.com
România:

Grupul dedicat de pe Couchsurfing

cumasina.net

ecodrum.ro

   55x40x20 cm – Este dimensiunea bagajului de mână la majoritatea companiilor aeriene low cost şi, mai nou, chiar se pune în aplicare această regulă.

   Cu toţii am zburat poate cu o companie low cost şi probabil am „fentat” sistemul trecând cu bagaje mai mari sau mai multe decât era admis, încurajaţi de cele mai multe ori de „colegii” de cabină care treceau cu 2-3 plase mari de rafie.

   S-au dus vremurile bune. Mai nou,  când zbori cu o companie low-cost ai voie doar cu un singur bagaj de mână.

   Geanta de laptop, borseta, poşeta, etc. se consideră bagaj deci aveţi grijă ca totul să încapă în bagajul principal şi ca acesta să fie suficient de flexibil pentru a intra în cutia de test de la poarta de îmbarcare.

   Această regulă nu se aplică la majoritatea companiilor de linie unde poţi avea şi două bagaje de mână, unul dintre ele fiind geanta de laptop.

   Dacă nu eşti sigur ce dimensiune are bagajul tău poţi verifica direct în aeroport, dar dacă depăşeşti limita vei plăti ceva mai mult decât dacă ai fi plătit pentru bagajul de cală online.

   Limitele de greutate şi dimensiune variază de la companie la companie aşa că verifică în prealabil cu atenţie.

• WizzAir 55x40x20 cm – limita de greutate 10 kg
• RyanAir 55x40x20 cm – limita de greutate 9 kg
• Blue Air 55x40x20 cm – limita de greutate 7 kg
• Easyjet 56x 45×25 cm – nu exista limită de greutate
• Air Asia Ai voie cu 2 bagaje: geanta(care poate fi de laptop) şi bagajul de mână.  Dimensiunile acceptate sunt 56cmX 36 cm X 23 cm şi nu trebuie să cântărească peste 7 KG.
• Un site la îndemână unde poţi verifica limitele de dimensiune şi greutate este luggagelimits.com. Totuşi mai verifică o dată şi pe site-ul companiei cu care vei zbura, iar dacă nu îţi este clar mai bine întrebi.

   În ceea ce priveşte bagajul de cală, acesta se poate adăuga şi după rezervare, online, fără un cost suplimentar, prin urmare dacă ai găsit o ofertă bună cumpără biletul de avion şi te hotărăşti după dacă vei cumpăra acest serviciu sau nu.

Stilul nomadic de a fenta sistemul

   Câteodată poţi fenta sistemul. Nu toate bagajele sunt testate în acea cutie. Dacă bagajul tău pare că are dimensiunea corectă, dar este cu câţiva centimetri mai mare, ai şanse bune ca acest lucru să nu fie observat şi să treci uşor. Ca să îţi creşti şansele, stai printre ultimele persoane care se îmbarcă în avion. De obicei, pentru că sunt întârzieri, îmbarcarea se face în grabă şi nu vor avea vreme să verifice toate bagajele. Totuşi, asta nu este o regulă, iar dacă eşti prins cu bagaj mai mare taxa este de obicei de 3-4 ori mai mare decât dacă ai fi cumpărat bagaj de cală online sau când ai făcut check-in-ul.

   Dacă se verifică sau nu bagajul asta depinde foarte mult de aeroportul de unde vei pleca. Spre exemplu Ryanair în unele aeroporturi are clasicele cuşti de fier, dar în altele are cutii de carton pe care le pun peste bagaje. Acestea sunt desigur mai flexibile şi poţi scăpa cu mai multe tipuri de bagaje. Totuşi în unele aeroporturi, cum ar fi cele din Anglia există oameni plătiţi ca să identifice bagajele peste dimensiunea admisă.

   Deşi teoretic Wizz Air şi Ryanair permit aceleaşi dimensiuni la bagaj, mi s-a întâmplat ca bagajul să nu îmi încapă la Wizz şi să încapă la Ryanair.

Rucsac sau troller?

   Când pleci la drum, mai ales cu avionul, ai mereu dilema bagajului.

   Întrebarea pe care mi-am pus-o des era dacă să aleg un troller sau un rucsac. Încercându-le pe amândouă am ajuns la următoarele concluzii:

   Rucsacul este mai bun decât troller-ul doar în următoarele situaţii:

• Când vrei să faci autostopul- Autostopul presupune deplasarea rapidă pe tot felul de terenuri şi în general un ritm alert.  Trebuie să poţi manipula rapid bagajul şi să îl ai pe cât posibil destul de aproape de tine, lucru mai puţin posibil cu un troller.
• În zone cu infrastructură proastă- Dacă va trebui să schimbi 3 autobuze, 2 bărci, 3 canoe si 2 biciclete probabil că cea mai bună idee este să iei cu tine un rucsac.
• Când faci trekking sau căţărare.
• Când vrei să-ţi păstrezi imaginea de călător tânăr şi rebel

  
  

  De ce un troller şi nu un rucsac?

  
  
     Aici mă refer la un troller de dimensiunile bagajului de mână (maxim 55X45X25) din avion, nu la şifoniere pe roţi.
  
  
  Deoarece:

  • Pentru călătorii scurte un troller este suficient de mare pentru toate hainele şi chiar pentru a pune şi laptopul înăuntru. Poţi de asemenea include un rucsac mic pentru drumeţiile ocazionale.
  • Este mult mai uşor de manevrat şi nu îţi rupe spatele. În multe din călătoriile tale vei merge în locuri civilizate unde există asfalt, trotuar, rampe şi, în general, tot ce ai nevoie pentru a trage trollerul după tine. În plus, de cele mai mult ori de la gară/autogară/aeroport vei merge direct la o cazare unde îţi vei lasă bagajul deci în 80% din timp nu vei avea bagajul mare cu tine, iar când îl ai nu vrei să fii apăsat constant de 10 kg.  Înainte de a pleca undeva analizează locurile prin care vei trece din punctul de vedere al infrastructurii.
  • Atitudinea oamenilor se schimbă. Pe când cu un rucsac eşti considerat un turist cu buget redus, cu un troller te încadrezi în peisaj, ceea ce poate fi în avantajul tău.
  • Deşi poate mai lent, îl poţi trage după tine cam pe orice tip de teren (merge şi în zone neasfaltate, piatră cubică şi chiar pe nisip cu puţin efort)
  • Permite o aranjare mai bună a lucrurilor şi acces facil la ele.
  • Protejează mai bine lucrurile, mai ales cele cu o carcasă solidă.
  • Cel mai probabil ai deja la tine un rucsac mic, cel de laptop, sau camera foto profesională. De ce ai avea nevoie de două?
  • Nu are tot felul de bretele care pot provoca probleme la punctele de securitate  din aeroport sau la manevrare. Un rucsac câteodată nici nu va putea fi luat în cabină.
  • Poate fi curăţat mai uşor. Rucsacul este de multe ori pus pe pământ şi va deveni rapid murdar.
  • Este mai greu accesibil hoţilor de buzunare.

  
  
  
  Dezavantaje:

  • Mai greu de manevrat în anumite situaţii
  • Trebuie supravegheat mai îndeaproape  deoarece este mai uşor de pierdut din raza vizuală.

  
  
  Am luat cadouri, ce fac cu ele?
  
  

     Poţi pleca doar cu un rucsac, dar cuprins(ă) de febra cumpărăturilor mai aduni de încă un bagaj. În cazul ăsta, în funcţie de greutatea acestuia şi de locul în care eşti, poate fi mai ieftin să îl trimiţi prin curier. Aproximativ din orice oraş mare din Europa poţi trimite către Romania prin Atlassib pachete cu aproximativ  1,5 euro/kilogram. Când acest serviciu nu este disponibil poţi verifica tarifele de la FedEx, DHL sau poţi pur şi simplu întreba la poşta locală care este de regulă foarte lentă.

  ]]> https://nomadic.ro/sfaturi/cugetari-nomadice-despre-bagaje-cum-sa-alegi-bagajul-pentru-avion-si-calatorii-scurte-cum-sa-alegi-bagajul-pentru-avion/feed/ 20 https://nomadic.ro/europa/zboruri-ieftine-spre-destinatii-exotice-cuba-barbados-tenerife-india-sri-lanka-africa/ https://nomadic.ro/europa/zboruri-ieftine-spre-destinatii-exotice-cuba-barbados-tenerife-india-sri-lanka-africa/#comments Tue, 07 Dec 2010 13:15:23 +0000 Laura http://nomadic.ro/?p=1918 Zboară către destinaţii exotice cu Condor Airlines

     

     Primul pont e legat de Condor Airlines. Poate nu aţi auzit de ei. Ei bine nici eu nu auzisem, dar au câteva oferte foarte interesante.

     Condor Airlines din Germania are un program numit Joker Flights. Asta înseamnă că plăteşti un preţ fix pentru un bilet dus-întors spre o destinaţie apropiată (începând de la 49euro) sau îndepărtată şi de obicei exotică (de la 150 euro) spre care vrei să călătoreşti în următoarele 60 de zile.

     

     Este o şmecherie simpatică totuşi:

     Nu ştii unde o să pleci! Ţi se dau 8 sau 10 variante de destinaţii şi afli unde o să pleci doar după ce ai rezervat zborul. Poţi exclude una sau mai multe destinaţii, dar asta te costă în plus.

  

     Poţi pleca din Frankfurt spre Bahrain, Barbados, Goa, Havanna, Las Vegas, Male (Malediven), Mombasa, Puerto Plata, Punta Cana sau Varadero. Astfel ai, de exemplu, şansa să mergi în Cuba cu 300 euro (oferta de la momentul scrierii).

     Sigur pentru majoritatea ţărilor ai nevoie de viză, dar în 60 de zile teoretic ai timp să o obţii.

     Din Frankfurt, Munich sau Hamburg te poţi îndrepta spre Agadir, Antalya, Funchal/Madeira, Gran Canaria, Hurghada, Lanzarote, Malaga, Mallorca, Sharm El Sheikh sau Tenerife.

     

     Frankfurt, Munich si Hamburg nu sunt chiar ideale ca  punct de plecare, dar se poate şi mai rău. Destule linii aeriene zboară spre aceste oraşe (Tarom, Austrian Airlines, Lufthansa, Alitalia), iar dacă nu te deranjează o vizită în Germania oferta e interesantă. Low cost-uri există din România spre oraşele  învecinate (Dortmund – Wizz Air sau Stuttgart – Blue Air), iar Munich nu este aşa departe.

     

     Condor Airlines are şi oferte destul de bune de zboruri one-way pe distanţe scurte sau lungi. Dacă vreţi să vedeţi exact pe unde zboară Condor Airlines aveţi harta interactivă a rutelor.

     

  Poarta către est – Air Arabia

     

  

     Al doilea pont şi a doua companie de urmărit este Air Arabia care are nişte zboruri destul de avantajoase din Istanbul (în care am văzut cum se poate ajunge), Atena, Kiev sau Egipt spre India sau Sri Lanka cu escală în Sharjah, iar de acolo mai este doar o aruncătură de băţ spre Asia de Sud Est cu Air Asia. Exemplu: Istanbul – Colombo (Sri Lanka) 330 euro round-trip în februarie.

     Aruncaţi un ochi pe harta rutelor ca să vedeţi cât de interesantă este.  Air Arabia se extinde şi spre Nairobi şi Kenya dacă vă tentează zona.

     Tot pentru partea asta de lume sunt de urmărit Jazeera Airways şi Fly Dubai care merg din Egipt sau Istanbul spre Orientul mijlociu.  Fly Dubai merge şi spre India, Sri Lanka şi Kathmandu.

     

  Zboară spre Africa

     

     Te gândeşti să ajungi în Africa? Fii cu ochii pe Afriqiyah Airways. Au zboruri şi spre locuri în care probabil nu ai vrea să mergi curând (de exemplu Sudan), dar la o simulare am găsit Roma- Johannesburg cu 440 euro round-trip. Să nu vă sperie numele, au avioane bune şi puţine incidente la activ.

     

     Happy flying!

  ]]> https://nomadic.ro/europa/zboruri-ieftine-spre-destinatii-exotice-cuba-barbados-tenerife-india-sri-lanka-africa/feed/ 13 https://nomadic.ro/europa/cat-te-ar-costa-sa-locuiesti-in-londra/ https://nomadic.ro/europa/cat-te-ar-costa-sa-locuiesti-in-londra/#comments Wed, 27 Oct 2010 11:34:20 +0000 Paul http://nomadic.ro/?p=1755    Londra este un oraş care nu prea mai are nevoie de prezentare. În capitala Regatului Unit totul este la superlativ: galerii de artă sau muzee, centre comerciale, parcuri imense chiar în centrul oraşului, ca să nu mai vorbesc de istoria incredibilă pe care încă se sprijină metropola. Totuşi, ceea ce ne atrage cel mai mult este civilizaţia şi diversitatea care la noi se găseşte în doze mici.

  

     Londra mai este descrisă ca fiind un oraş al extremelor, atractiv pentru oricine.  Un oraş în care găseşti mereu ceva de făcut şi care te stimulează încontinuu. Poţi să locuieşti aici ani întregi fără să poţi descoperi tot ce are de oferit.
  

     Chiar cu atâtea vorbe de bine, oraşul are şi lipsuri. Londra este de exemplu cotat ca unul din cele mai poluate oraşe din Europa la ora actuală. Este un oraş scump, mai cu seamă în centru şi există şi acolo probleme, în schimb nivelul de trai este mult mai ridicat.

     Nu ai nevoie de permisiune sau viză pentru a te duce sau pentru a locui acolo, în schimb îţi trebuie un permis de muncă (sau o certificare) dacă doreşti să lucrezi acolo.
  
  

  Cât te costă să mănânci în Londra?

   

     O masă ieftină într-un restaurant este în jur de 15-20 £, iar una mai scumpă în jur de 40 de £. Dacă găseşti o ofertă bună, poţi lua cina în oraş  chiar şi cu 25 £ (3 feluri de mâncare şi o băutură).

     O masă decentă într-un Pub te costă cam 8-10 £, iar micul dejun cam 6 £.

     Dacă te hotărăşti să găteşti pregăteşte-te să cheltuieşti în jur de 50 de £ pe săptămână pentru cele necesare unui cuplu. Cu 60-70 de £ pe săptămână ar trebui să acoperi mâncarea şi alte necesităţi (şampon, săpun, etc.)
  
  

  Exemplu:

  Un carton de 12 ouă – 2 £

  Apă 2L – 1.5 £

  1 kg de ciuperci – 1,8 £

  Bere în magazin (0,5L)  – 1,15 -1,5 £

  Un pui întreg ( >1kg) – £3.5

  Un pachet de ţigări – 5 £ sau mai mult

  1 pâine – 1 £

  Dublu Cheeseburger la McDonalds – £1.10
  
  

    Mâncare iefină găseşti la supermarket-uri de genul: ASDA, TESCO, Sainsbury’s, Marks&Spencers.

   

   

  Cât te costă să locuieşti în Londra (chiria)

   

  Hostel: de la 17 £ în sus

  Hotel: de la 40 £ în sus (cameră dublă)

  Couchsurfing: din 11 000 de oameni cam 1000 sunt dispuşi să primească pe cineva

   

     Nivelul chiriei depinde, ca peste tot, de zona în care vrei să locuieşti şi de cartierul  din zona respectivă. Te orientezi în funcţie de zonele de pe harta metroului.

     Un apartament de 3 camere în afara centrului este în jur de  1500£/ luna. Dacă te bate gândul să cumperi, aşteaptă-te la preţuri de 5500£ pe metru pătrat.

     Zona 2  este, de exemplu, o zonă tipică pentru cineva care vrea să facă naveta în zona 1 (centru) şi să meargă la evenimente sociale de câteva ori pe săptămână.În zona de Nord-Est, cam la 8 km de centru, chiria pentru o cameră cu pat dublu într-o casă este de 450£ cu tot cu cheltuieli.

     Pentru un loc numai al tău ai nevoie de minim 600 £ pe lună fără plata facturilor.
  
  

  Cheltuieli:

  Internet: 25 £ pe casă.

  Utilităţile nu ar trebui să coste mai mult de 100 £ pe lună.

  Preţuri informative ale chiriilor pe zone găseşti aici.

     Pentru a-ţi căuta un coleg de apartament poţi să te foloseşti de http://uk.easyroommate.com/, iar să găseşti un apartament de www.findaflat.co.uk

   

   

  Transportul în comun:

   

     Metroul este mai rapid şi mai eficient decât autobuzul şi cu el poţi ajunge cam peste tot, dar este foarte scump.

  Exemplu:

     Din zona2 spre centru: cu metroul te costă100 £ pe lună sau 1000 £ pe an. Dacă lucrezi 5 zile pe săptămână varianta a 2-a este cea mai bună. Un abonament la autobuz este mai ieftin – 600 £ pe an. Sau poţi alege bicicleta, gratis.
  
  
  Mers pe jos –  Centrul Londrei are numai câţiva km în lăţime deci poţi ajunge dintr-un punct în altul în 1-2 ore.
  
  Cu bicicleta - în 30 de minute ajungi cam oriunde. Mersul cu bicicleta este încurajat în Londra. Găseşti uşor o hartă gratuită cu pistele de bicicletă din oraş şi există locuri de unde poţi închiria biciclete. Este mult mai ieftin decât metroul şi ideal pentru transport în centrul oraşului.

  Cu autobuzul - O călătorie este  £1.20, dar călătoria poate dura mult din cauza traficului.

  Taxi – O cursă medie cu taxi-ul, când nu este aglomerat, te costă în jur de 10 £.

  Maşina – Mult mai folositoare seara deoarece în timpul zilei, pentru centru, se plăteşte o taxă de 8 £ iar parcarea este destul de scumpă (un litru de benzină este 1,1 £)

  Lista de preţuri pentru transport în comun o puteţi găsi aici: tfl.gov.uk/tickets

   

   

  Ieşit în oraş:

   

  O bere: 3 £ (în unele pub-uri până la 4.5 £)
  Bilet la film: 15 £
  Bilet la concert: 40-60 £
  Teatru :25 £ sau mai mult
  Intrarea într-un club-pub: între 5 şi 20 £, dar într-o seară poţi cheltui şi 100 £ dacă pui şi consumaţia şi taxi-ul până acasă.

   

   

  Călătorii

   

     Eşti la câteva ore cu autocarul de Paris, Brussels sau Amsterdam şi dacă rezervi din timp te poate costa doar câteva lire.

     Ai zboruri low-cost spre toată Europa şi chiar spre Asia (Air Asia). Ryanair operează aici şi ai zboruri relativ ieftine spre ţările de nord, Polonia, Irlanda şi Islanda.

     Ai ambasade cam pentru toate statele la care te poţi gândi. Poţi călători pe calea aerului sau cu trenul spre orice parte a lumii.

     Poţi ajunge uşor în Bath, în 2 ore în Birmingham, în Manchester sau în Bournemouth ca să te bucuri de plajă. Poţi merge în weekend în oraşele mici şi cochete de genul Henley on Thames, Oxford, Cambridge sau la castelul Windsor.

     În unele oraşe poţi ajunge chiar şi cu 1£. Am mai povestit aici cum.

   

   

  Cum să lucrezi în Londra

   

     Salariul minim este 1000 £, iar un salariu mediu este în jur de 2000£. Un salariu minim de 1000 £ ajunge pentru un trai decent.

     Anglia a fost afectată puternic de criză deci nu vă aşteptaţi la mii de oportunităţi.

     Plata pe oră este în jur de 5.80£ în mod normal, dar depinde de vârstă şi evident de experienţă şi statut.

     Informaţii complete în română despre cum te poţi angaja în Londra găseşti în acest document. Alte informaţii aici.

     Slujbe poţi găsi prin Monster Website, Total Jobs, Work Thing, Times Online London Jobs, Guardian Jobs.

     Dacă eşti freelancer sau ai afacerea ta şi eşti doar în trecere nu ar trebui să ai nici o problemă. În afară de preţurile mari desigur.

   

   

  Vremea în Londra:

   

     Londra are reputaţia unui oraş în care plouă mult. Vremea este foarte schimbătoare şi poţi avea parte de toate cele patru anotimpuri într-o singură zi, dar climatul este în general blând. De obicei plouă cam o zi din trei şi pentru câteva ore. Nu vei avea parte nici de temperaturi extrem de scăzute, dar nici temperaturi extrem de ridicate. Verile sunt relativ calde cu temperaturi care urcă până la 23°C . Uneori acestea sar şi de 25°C. Iernile sunt răcoroase, dar rareori temperatura scade sub 0 grade, iar în timpul zilei temperaturi de 5-8 grade sunt obişnuite. Iarna poate să ningă de câteva ori.

   

   

  Diverse:

   

  O oră la un Internet café costă 1£. Există numeroase puncte de access WI-FI, dar din păcate la majoritatea se plăteşte.

  Poţi folosi cardul de student pentru a obţine reduceri substanţiale la muzee cinema-uri sau cluburi

  Dacă ai o urgenţă medicală şi nu ai încă asigurare ţi se va acorda fără problemă ajutor.

  Un cont de bancă se deschide relativ uşor dacă ai toate actele în regulă şi dacă poţi prezenta un contract de închiriere, o atestare de la angajator sau un permis de rezidenţă.

  Ambasada României în Londra – Arundel House, 4 Palace Green W8 4QD, telefon  +44 20 7937 9666

  
  

  La momentul scrierii articolului 1 Liră = 1,12 Euro; 1 Liră= 4.79 RON

  Costurile prezentate sunt aproximative.  Dacă ai informaţii suplimentare care crezi că pot ajuta pe alţii, lasă un comentariu şi îl vom include în articol.
  
  
  

  ]]> https://nomadic.ro/europa/cat-te-ar-costa-sa-locuiesti-in-londra/feed/ 24 https://nomadic.ro/europa/ce-sa-faci-cu-biletul-de-avion-spre-bologna-florenta-si-pisa/ https://nomadic.ro/europa/ce-sa-faci-cu-biletul-de-avion-spre-bologna-florenta-si-pisa/#comments Mon, 11 Oct 2010 00:17:50 +0000 Laura http://nomadic.ro/?p=1696

      Dacă în articolul anterior am văzut că poţi vedea uşor Bologna, Ferrara şi Veneţia cu un bilet ieftin de avion şi alte câteva de tren, de ce să ne oprim aici? Cu un ritm mai rapid de plimbare şi dorinţa de a vedea cât mai multe locuri, o săptămână s-ar putea să îţi ajungă şi pentru coasta de vest a Italiei. O excursie foarte potrivită şi dacă optezi pentru low-costul spre Pisa.

     Primul pas este să iei trenul regional din Veneţia înspre coasta vestică a Italiei. Prima oprire este Firenze (sau Florenţa cum o ştim majoritatea), unde ajungi cu 14,40€. Vei schimba cel mai probabil în Bologna şi Prato, dar trenurile vin repede şi nu vei aştepta în medie mai mult de 30 de minute.

   

   

           Florenţa

   

     Florenţa este nu numai capitala Toscanei, dar şi capitala artei pentru Italia. Este locul unde s-au născut sau au ales să trăiască mari personalităţi precum Galileo Galilei, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Dante, Niccolo Machiavelli, Boccaccio sau familia de’ Medici. Este în acelaşi timp şi un oras destul de populat, cu străduţe înguste multe scutere şi maşini şi foarte plin de turişti. Dacă preferi orăşelele mici şi liniştite, Florenţa nu este o opţiune.

     Oraşul este cunoscut ca leagănul Renascentismului şi datorită monumentelor, bisericilor şi clădirilor sale. Aşa că o plimbare pe jos printre străzile centrale este obligatorie. Nici cu bicicleta nu ar fi aşa rău, dar te costă cam 14€ pe zi. Mai multe detalii aici.

   

     Oricum ar fi, trebuie să treci întâi pe la info center. Găseşti aici o listă cu info center-urile de unde poţi lua o hartă şi afla cum să vizitezi oraşul mai ieftin. Sunt prea multe obiective pentru a le înşirui aici, dar trebui să ştii câteva lucruri:

  •    În Florenţa există o mulţime de spectacole şi festivaluri gratuite, numai să le pândeşti. Detalii aici.
  •    Muzee sunt pe toate străzile, la propriu. Găseşti aici preţurile şi orarul pentru fiecare. Unele sunt gratuite, iar altele oferă intrare liberă în diverse zile sau seri.
  •    Există de asemenea o mulţime de biserici, din care cea mai importantă este Santa Maria del Fiore (sau Domul din Firenze), fiind şi simbolul oraşului. Intrarea este gratuită şi dacă ai 8€ de care te poţi lipsi şi tonus pe măsură, ai şansa de a urca cele 463 de scări pentru a vedea oraşul de sus.

  

  •    O vedere panoramică gratuită poţi avea din Piazza Michelangelo
  •    Dacă îţi trece prin cap să îţi mănânci sandvişul în grădinile Boboli din spatele palatului Pitti, trebuie să ştii că intrarea costă 10€ şi priveliştea a dezamăgit pe mulţi.
  •    Poţi vedea o copie a celebrei statui a lui David sculptată de Michelangelo în Piazza della Signoria sau originalul în Galeria Academiei de Artă
  •    În piaţa de lângă dom găseşti tot felul de suveniruri şi vei fi uimit de preţurile scăzute de acolo. De exemplu, dacă nu ai vrut să dai 7€ pe o mască în Venetia, poţi să o cumperi de aici, fix pe aceeaşi, la 2,5€.
  •    Nu pierde artiştii de stradă de la Galeria Ufizzi
  •    Deşi cazarea este în general scumpă, există un camping chiar în centrul Florenţei, cu o vedere panoramică, lângă Piazza Michelangelo, unde poţi sta şi cu 13,5€ pe noapte. Poţi încerca şi prin couchsurfing, deşi în nordul Italiei este mai dificil.

   

     Acestea fiind spuse, poţi merge mai departe, spre Pisa.

   

   

           Pisa

   

     Dacă ajungi cu avionul în Pisa, o să fii fericit să afli că aeroportul Galileo Galilei este deservit şi de o staţie de tren, chiar la 40m distanţă de ieşire, iar o călătorie până în Pisa Centrale costă doar 1,10€. Iar de la Florenţa, biletul de tren este doar 5,80€.

  

     Pisa este un orăşel boem, studenţesc în adevăratul sens al cuvântului (din cei 100 000 de locuitori, 60 000 sunt studenţi) şi cu o viaţă de noapte care pulsează pe toată durata verii. Este mai ieftin decât Florenţa sau Bologna şi merită să stai seara la o bere (între 2 şi 4€ ) şi o pizza (între 6 şi 10 euro) în una din pieţele centrale şi poate chiar să porneşti o conversaţie cu studenţi italieni.

     Cum desigur ai ajuns în Pisa pentru faimosul turn înclinat, e musai să mergi în Piazza dei Miracoli, unde te aşteaptă, pe lângă turn, şi o catedrală, o capelă şi două muzee.

   

        Despre turnul înclinat

     Ştii deja că nu este singurul turn înclinat din Italia (doar există şi în Bologna unul), ba chiar sunt o grămadă de astfel de turnuri. Dar cum toată lumea are o poză împingându-l sau trăgându-l tocmai pe ăsta, de ce să nu ai şi tu una? Ajungi uşor la el, de preferat pe jos ca să admiri şi arhitectura oraşului, mai ales că faci cam 45 de minute de la gară până la el. Există însă şi autobuze (liniile 3 si 4) şi taxiuri.

     O dată ajuns acolo, o să îţi faci impresia că toata economia Pisei se bazează pe turn. De ce? Numai ca să urci până în vârf te costă 15€, dar şi 2 ore de stat la coadă şi încă 45 de minute pentru a urca efectiv. Gazonul din zona lui este însă gratuit şi bine întreţinut, aşa că îţi poţi face liniştit o fotografie în ce poziţie vrei tu.

   

     Dacă ţii neapărat să vezi oraşul de sus, trebuie să ştii că:

  

     -   există şansa ca, dacă ajungi mai târziu în zilele de vară, să nu mai prinzi bilet

     -   pentru 2€ în plus poţi evita statul la coadă, cumpărând biletul online, de aici

     -   orele între care se poate vizita le găseşti aici

     -   copiii sub 8 ani nu au voie să urce

     -   e bine să fii punctual, pentru că fiecare grup de vizitatori are un timp limitat

     -   dacă ştii că nu prea eşti în formă sau ţi-e rău de înălţimi, mai bine rămâi jos. Din cauza asta

     -   e de preferat să fii încălţat adecvat, pentru că treptele sunt foarte tocite

     -   nu ai voie cu ghiozdane mari (de altfel nici nu ai avea loc pentru ele), dar există dulăpioare cu cheie pentru ele, gratis

   

     Dacă vrei să vizitezi catedrala, intrarea este 2€ (între 1 noiembrie şi 1 martie este gratis), iar pentru capelă încă 5€. Un bilet comun pentru cele două este 6€.

     Sunt destule de văzut în orăşel, asa că înarmează-te cu o hartă şi porneşte la drum. Găseşti aici tururi virtuale cu obiectivele turistice din Pisa. Dar ai grijă, să nu strici surpriza.

   

     Chiar dacă e foarte aproape de Marea Mediterană, nu te aştepta să găseşti plaje în Pisa. Pentru asta, mai bine iei trenul spre Cinque Terre unde te aşteaptă ceva deosebit. Totul despre asta în articolul viitor.

  
  
  ]]> https://nomadic.ro/europa/ce-sa-faci-cu-biletul-de-avion-spre-bologna-florenta-si-pisa/feed/ 8 https://nomadic.ro/europa/biletul-de-avion-spre-bologna-tur-nordul-italiei-ferrara-venetia/ https://nomadic.ro/europa/biletul-de-avion-spre-bologna-tur-nordul-italiei-ferrara-venetia/#comments Tue, 28 Sep 2010 11:38:31 +0000 Laura http://nomadic.ro/?p=1581     În ultimele luni, atât Wizzair cât şi Blue Air şi Ryan Air ne-au stimulat simţurile cu nişte oferte fenomenale la zborurile spre Italia, în special către Bologna/Forli şi Pisa. Dacă nu eşti genul care să stea într-un orăşel o săptămână întreagă să-şi bea cocktailul liniştit în acelaşi restaurant în fiecare seară, citeşte mai departe.

   

      În primul rând, trebuie menţionat faptul că zborul spre Forli/Bologna cu Wizzair e mai mult spre Forli, şi aproape deloc înspre Bologna. O dată ajuns în aeroport, eşti nevoit să scoţi din buzunar 3,5€ pentru autobuzul spre gara din Forli sau 11€ (tarif fix) pentru taxi. Forli este un orăşel micuţ, cu un centru frumos, unde poţi bea o bere, vedea o bisericuţă, şi cam atât. Din gară este indicat să iei trenul spre Bologna.

      Cele mai ieftine trenuri sunt cele Regionale, iar condiţiile sunt bune.  Nu ai nevoie de rezervare, dar unele trenuri pot fi cam pline. Orarul şi preţurile acestora le găseşti pe site-ul Trenitalia. Nu uita să apeşi pe butonul All solutions, pentru că altfel s-ar putea să îţi arate doar legăturile mai scumpe.

   

   

          Bologna

   

      După ce ai plătit încă 5,10€ pe biletul de tren Forli-Bologna, sau 5€ pe autobuz de la aeroportul din Bologna, te poţi plimba liniştit în acest oraş studenţesc.

      Preţurile în Bologna sunt ceva mai mari decât ale noastre. De exemplu, cea mai ieftină băutură este espresso la 1€, în cafenelele mai ascunse. Ar fi bine să te uiţi şi când îţi cumperi apa: la orice magazin din oraş o sticlă de 1,5l costă 1,50€, pe când în supermarket găseşti şi la 0,30€.

  

      Partea bună e că intrarea la majoritatea muzeelor este liberă. Gratis sunt şi primele trei ore de internet wireless, după ce te înregistrezi la sediul URP. Ca să afli mai multe, fă o oprire la centrul de informare din Piazza Magiore (adică în centru lângă gelaterie). O să primeşti gratis o hartă a oraşului şi informaţii despre toate muzeele din Bologna şi despre turnurile lor – ei au chiar două, şi unul este aproape la fel de înclinat ca cel din Pisa. Are 98m şi cu 3€ poţi urca în vârful lui. Ceva mai ieftin decât cel din Pisa, unde trebuie să plăteşti 15€..

      Oraşul este considerat al doilea ca frumuseţe după Veneţia de mulţi italieni, probabil pentru arhitectura specifică ce constă în culorile calde ale clădirilor şi trotuarele acoperite numite portico. În total, numai în centru, se află 38 km de asemenea arcade, ceea ce face mai plăcută plimbarea pe timp de ploaie.

      Bologna este de asemenea considerată capitala naţională a mâncării. Tagliatelle al ragù şi tortellini servite cu bulion şi mortadella (cârnat original bolognez) sunt printre specialităţile locale.

      Ca să îţi demonstreze că e un oraş studenţesc, Bologna nu doarme noaptea. O mulţime de pub-uri şi cluburi sunt deschise până dimineaţa în centrul oraşului, iar o bere costă în jur de 3€.

      De încercat neapărat în Bologna: în piaţa centrală există o arcadă specială care protejează o piaţă mică – ajungi la ea trecând pe lângă gelaterie. Plasează pe cineva în unul din colţuri cu faţa la perete şi roagă-l să vorbească, chiar şi în şoaptă. Fugi repede în colţul opus, aşează-te cu faţa la perete şi minunează-te de acustica incredibilă a micii săli.

   

   

          Ferrara

   

      Bun, Bologna e frumoasă, dar în doua-trei zile ai văzut ce era de văzut. Mai bine porneşti mai departe, spre nord, în oraşul Ferrara. Biletul de tren costă doar 4€.

      Cum ai ajuns, cere din gară o hartă a centrului şi poti porni la plimbare. Oraşul bicicletelor, cum mai este cunoscut în Italia, este un orăşel mic, al cărui centru se află între zidurile fostei cetăţi. Chiar în piaţa centrală se află un castel, înconjurat de apă, şi o catedrală frumoasă, în faţa căreia tinerii se strâng şi beau o bere în nopţile călduroase. Orăşelul are de asemenea multe „palate”, dar care nu arată cum ţi-ai închipui, ci sunt mai degrabă nişte clădiri mari ce găzduiesc diverse muzee sau expoziţii. Te poţi plimba pe o multitudine de străduţe cu clădiri păstrate aproape intacte încă din perioada medievală. Poţi vizita cimitirul evreiesc, poţi face o tură in jurul zidurilor fostei cetăţi admirând ici şi colo vile maiestuoase ascunse printre copaci. În septembrie are loc Festivalul Baloanelor cu aer cald în parcul din partea de nord a oraşului.

      Preţurile în Ferrara sunt ceva mai mici ca în Bologna, dar totuşi cu iz turistic.

      Poţi închiria şi tu o bicicletă, ca să intri în rândul oamenilor. Costă 2,5€ pe oră sau 10€ pentru toată ziua sau poţi să ţi-o cumperi cu 40€ dacă vrei să te stabileşti o perioadă acolo.

   

   

          Veneţia

   

      Dacă tot eşti la 100km depărtare de cel mai frumos oraş al Italiei, Veneţia, nu poţi rata o asemenea oportunitate. Biletul de tren costă 6,15€ şi te poate lăsa fie pe continent (Mestre), fie în gara Santa Lucia (pe insulă, chiar lângă Piazzale Roma). Găseşti apoi harta cu insula aproape la orice hotel. Biletul de autobuz care face legătura între continent şi insulă costa 1,10€, iar vaporetto (autobuzul pe apă) este exagerat de scump – 6,5 € pentru o singură călătorie. Vaporreto te plimbă pe canalele principale şi spre celelalte insule cum ar fi vestita Murano. Ai zice că mergi repede pe jos, dar insula e chiar măricică. Aşa că îţi trebuie cel puţin 2 zile ca să poţi simţi ritmul oraşului.

   

      O dată ajuns pe insulă (toate autobuzele opresc în Piazzale Roma), o să fii strivit de grupurile imense de turişti. Orice, dar numai romantic nu e. Dacă nu ma crezi, poţi arunca o privire aici, pe webcam-urile lor. Nu te speria, nu toată insula e aşa. Poţi găsi străduţe neumblate de turişti, cafenele ceva mai ieftine de 3€ pentru un espresso, linişte şi pace. Trebuie doar să ai încredere şi  te depărtezi de centru, înspre nord sau sud. Dar asta după ce ai vizitat obiectivele principale: Piazza San Marco şi basilica (unde surprinzător intrarea este liberă, deşi te costă dacă vrei să vezi şi încăperile adiacente), Palatul Dogilor, Podul Rialto, Ca’ d’Oro şi alte câteva atracţii. Găseşti aici mai multe informaţii despre atracţiile principale.

      Bineînţeles, dacă ai un buget mai larg, te poţi plimba cu gondola. În general costă 100€, dar poţi găsi şi mai ieftin. Învaţă aici cum să negociezi pentru un preţ mai mic şi să faci plimbarea cât mai plăcută.

      O scurtă călătorie până la insula Murano nu este nici ea de ratat. Ai şansa de a vedea live cum se fac diverse forme din sticlă şi cumpăra la preţuri mai mici aceste bijuterii. Ca să ajungi acolo e musai să iei vaporetto. E bine de ştiut pentru cei mai curajoşi că nu vine chiar des controlul pe mijloacele de transport în comun…

   

      Mâncarea la restaurant nu este nici pe departe ieftină, dar există câteva supermarket-uri Billa împrăştiate pe insulă, cu preţuri rezonabile. Sunt destul de ascunse, aşa că ai mai multe şanse să le găseşti întrebând oamenii care trec pe lângă tine cu sacoşe în mână sau care mănâncă liniştiţi pe malul apei sau pe vreo bancă.

      Şi cu cazarea e mai greu pe insulă. Mai ales în sezon, preţurile explodează. Găseşti aici câteva sugestii pentru locuri de dormit mai ieftine.

      În articolul următor vom continua plimbarea prin nordul Italiei. Oricât de frumoasa ar fi Veneţia, un spirit aventurier are nevoie de mai mult.

  ]]> https://nomadic.ro/europa/biletul-de-avion-spre-bologna-tur-nordul-italiei-ferrara-venetia/feed/ 3