Ştii vila aia cochetă din Italia, undeva pe malul unei mări ca de cristal, într-un sătuc mic, vechi, cocoţat pe o stâncă şi înconjurat de vie? Aia pe care o visezi iarna? Am găsit-o. De fapt am găsit mai multe. Aşteaptă în Cinque Terre, pe costa de vest a Italiei, ascunse timid cam la o sută de kilometri de Genova şi tot atâţia de Pisa. Cinque Terre este una din cele mai bine păstrate zone naturale şi seminaturale de la Marea Mediterană, motiv pentru care s-a şi interzis construirea excesivă sau crearea unor drumuri majore. În ceea ce priveşte peisajul, pozele vorbesc de la sine.

   Cinque Terre este un loc pentru cei care iubesc natura în general. Cinci sate medievale dominate de o mare turcoaz care nu par să se fi schimbat prea mult în ultimele sute de ani. Case multicolore păzesc câte un mic golf în care se odihnesc alte bărci multicolore. Este un loc unde să evadezi de tot, mai puţin de oameni, care de obicei sunt mai mulţi decât şi-ar putea dori cineva. Vei fi nevoit să urci mult, chiar dacă nu vrei să o iei pe poteca ce urmăreşte coasta, deoarece toate localităţile sunt construite pe stâncă şi au drumuri în pantă, plus că nu există nici autobuze, nici taxi-uri. Nu este un loc pentru cei care se aşteaptă la muzee, biserici sau viaţă de noapte, iar de cele mai multe ori nici măcar maşina personală nu te duce până la botul calului.

      Cum ajungi

   Pentru 5.80€, ajungi cu trenul din Pisa până în ultimul sat care formează Cinque Terre, adică Monterosso al Mare. Drumul durează cam două ore. Trebuie să schimbi trenul în La Spezia, acolo unde ai şanse să găseşti cazare mai ieftină, dacă vrei să poposeşti mai multe zile. Asta pentru că cele 5 sate care formează Cinque Terre sunt din cale-afară de turistice, prin urmare foarte scumpe. Oricum ar fi, când opreşti în gară, e musai să te duci la info center-ul de afară să îţi iei o hartă şi o broşură cu informaţii în legătură cu trenurile din Cinque Terre. Sunt destul de dese, dar e bine să le ştii, plus că drumul trece numai prin tunele şi îţi dă destul timp de studiu. Există gară în fiecare sat şi drumul dintre ele durează doar câteva minute.

      Când să mergi

   Cea mai bună perioadă în Cinque Terre sunt lunile mai şi septembrie, când vremea este bună şi nu te loveşti de turişti la tot pasul, ceea ce face şi cazarea un pic mai ieftină. În iunie, iulie şi august poate deveni mult prea aglomerat, iar temperaturile depăşesc 30°C. Din noiembrie până în martie, oraşele îşi închid porţile, neexistând prea mulţi locuitori permanenţi.

      Alte informaţii

• Pentru mai multe zile, s-ar putea să fie util un card Cinque Terre. Tipurile de card oferite, avantajele şi preţurile le găsiţi aici.
• Trenurile între sate circulă cam din oră în oră, dar trenuri de noapte nu prea sunt. În toate gările există info center, de unde poţi lua orarul acestora.
• Preţurile sunt 100% turistice. Cea mai ieftină cameră costă 50€ de persoană în sezon şi 30€ în extra sezon, iar un pat la hostel minim 25€,dar trebuie să îţi faci rezervare din timp. Nici mâncarea nu e foarte ieftină. Majoritatea restaurantelor oferă meniuri la 20-30€, şi se şi mândresc cu preţul lor.Majoritatea, ca şi magazinele şi chiar supermarketurile închid pentru siestă, imediat după prânz şi deschid din nou în jur de 7 seara. Supermarketurile, destul de rare si ascunse, sunt şi ele mai scumpe decât în restul Italiei, dar poţi găsi o sticlă de vin şi la 4€. Dacă nu mai rezişti de foame, poţi cumpăra o bucăţică de pizza cu 3€, o pizza mică la 7-8€ sau o porţie mică de cartofi prăjiţi cu 2€.
• Fiecare sat are câte o fântână cu apă potabilă, aşa că măcar aici faci economie
• Internetul costă 5€ pe oră, iar Wi-Fi nu prea se găseşte
• Între sate, pe lângă tren, poţi lua şi autobuzul sau ferry-ul (deşi acesta din urmă nu ajunge şi în Corniglia, fiind prea sus pe stânci). Nu e bine să te bazezi pe ferry însă, pentru că dacă marea e prea agitată cursele sunt anulate.



• Poteca ce merge de-a lungul coastei şi face legătura între cele cinci localităţi este pe alocuri asfaltată, dar de cele mai multe ori e mai mult o cărare de munte. Ca să o urmezi, indiferent dacă vrei între 2 sate sau între toate satele, te costă 5€. Poteca marcata cu albastră necesită acest bilet, cele roşii sunt gratuite.
• Nu uita acasă echipamentul de snorkeling! Poţi să cumperi şi de acolo, dacă nu te deranjeză să dai 8€ pe nişte ochelari care merită 3€.
• Un espresso este cam peste tot 1€, chiar şi la terasele cu privelişte incredibilă.
• E recomandat să îţi iei încălţări speciale atât pentru a te proteja de pietrele de pe plajă sau din apă, cât şi pentru cazul în care calci pe un crab sau altceva.

         Monterosso al Mare

   Dintre cele 5, acesta este cel mai nordic sat. Monterosso nu are acelaşi farmec pe care îl au celelalte sate, dar are cele mai multe plaje, cu o mulţime de umbrele multicolore şi este construit să acomodeze cât mai multe persoane (dacă nu te deranjează preţurile ridicate). Plajele au multe pietricele, dar dacă nimereşti într-o zi cu soare şi apă limpede nici nu o să realizezi. Sunt câteva plaje private, unde pentru câţiva euro în plus primeşti şi tu o umbreluţă şi un şezlong, dar nici plajele gratuite nu sunt rele. Am fost la un centimetru de a fi prinsă de un crab, dar am aflat mai târziu că există mai multe animăluţe ale mării cu care poţi interacţiona.

   Nici străduţele dinspre continent nu sunt atât de interesante, dar totul compensează prin poteca ce face legătura între el şi următorul sat – Vernazza. Echipat ca de munte, trebuie să te aştepţi la un traseu de munte. Chiar dacă, la început, poteca este asfaltată, o dată ce ai trecut de Turnul Apusului (singurul turn din cele 13 care înconjurau Monterosso în secolul al XVI-lea), realizezi că te afli în munte.

   Traseul de 3km durează cam 2 ore, în funcţie de capacităţile fiecăruia. Tocurile înalte nu au ce căuta pe acest traseu şi adu-ţi aminte să iei o sticlă cu apă la tine. Altfel, te vei găsi nevoit să dai 1€ pe un ciorchine de strugure sau un pahar cu limonadă.

   Şi pentru că tot a venit vorba de lămâi, în fiecare duminică dinaintea Înălţării Domnului este Festivalul Lămâii, celebrat cu un concurs pentru cea mai mare lămâie locala. Există de asemenea un concurs pentru cea mai frumoasă vitrină decorată cu lămâi şi este muzică live toata ziuă. Găseşti atunci tot felul de produse din lămâie.

         Vernazza

   Vernazza este preferatul turiştilor. Peisajul este inconfundabil, iar maşinile nu au voie să intre pe străduţele sale. Acestea formează un labirint, dar toate ajung în final la strada principală. Vernazza a fost declarat sat istoric tradiţional de pe Riviera italiană.

   După atâta urcat şi coborât de pe potecă, trebuie neapărat să faci o baie în singurul port natural din Cinque Terre. Există doar un petic de plaja, iar în rest stânci. Nu este cea mai bună zonă pentru înot, dar este o zonă mai sigură pentru copii, apa fiind destul de mică la mal. Totuşi, la 50 de metri de plajă, găseşti şi stânci destul de înalte de pe care poţi sări.

   Dacă nu ţi-ai uitat echipamentul de snorkeling acasă, vei fi mai mult decât fericit. Tot felul de peştişori îţi dau târcoale în apă, iar unii nu se sfiesc să te şi ciupească din când în când de picioare. Am văzut şi peşti mai mari (ca de exemplu ăsta), crabi care arătau mai mult a tarantule şi chiar o sepie.  Toate la mal, fără ochelari. Partea bună e că lor le e mai frică de tine decât ţi-e ţie de ele.

   Poteca până la Corniglia e mai lungă, dar puţin mai uşoară. Vei trece printre podgorii şi plantaţii de măslini. Poteca se îngustează mult pe alocuri şi sigur vei fi nevoit să aştepţi, ca să laşi şi pe alţii să treacă.

         Corniglia

   Corniglia este singurul sat din Cinque Terre care nu are ieşire la mare, fiind cocoţat sus pe stâncă. Din acest motiv nu poţi ajunge nici cu ferry-ul la el. Pare mai mic şi mai liniştit, dar are acelaşi aer de sat tradiţional ca şi celelalte. Atracţia principală aici, lăsând de-o parte peisajul, este biserica San Pietro, care datează din 1334.

   Poteca spre următorul sat, Manarola, constă în multe trepte şi, deşi are doar 1km lungime, se parcurge într-o oră. E de preferat să faci drumul în direcţia Corniglia – Manarola decât invers, ca să ai doar de coborât.

   Aproape de Corniglia este un alt sătuc – San Bernardino, mai sus decât toate celelalte şi care oferă o vedere panoramică asupra întregului Cinque Terre. Iar dacă preferi plajele de nudişti, există plaja secretă de la Guvano, de care puţini turişti ştiu. Nu e uşor de găsit: deasupra staţiei de tren din Corniglia, în dreapta, ia-o în jos pe scările înguste, mergi de-a lungul zidului până dai de un tunel industrial cu o poartă metalică. Apeşi pe soneria din stânga. Cineva din capătul celălalt îţi va deschide uşa spre o potecă ce te va duce 10 minute printr-o vie privată cu vedere spre două plaje. Plăteşti  5€ şi ai ajuns. Nu uita să îţi iei apă din gară, pentru că nu e nimic amenajat acolo.

         Manarola

   Manarola este cel mai mic sat şi a fost construit în secolul al XII-lea. De-a lungul străzii principale, care se opreşte direct în apă, sunt parcate o mulţime de bărci care aduc un plus peisajului tradiţional. De altfel, este şi cel mai liniştit şi lipsit de turişti.

   Găseşti aici o biserică în stil gotic datând din 1338, cu un turn care foloseşte drept clopotniţă. Dacă ajungi acolo iarna, trebuie să ştii că în decembrie dealul de lângă Manarola este împodobit şi luminat frumos noaptea.

   Poteca până la Riomaggiore, ultimul sat din Cinque Terre, se numeşte Via dell’Amore. Are doar 1km, este pavat şi poartă amprenta cuplurilor care au trecut, fiecare lăsând câte un lăcăţel, mai mic sau mai mare. Aşa că, dacă vii cu partenerul de suflet, adu-ţi aminte să îţi aduci un lacăt de acasă. Poate fi de orice dimensiune, pentru că vei avea destule locuri să îl agăţi. Dacă ai uitat, nu-i problemă, poţi cumpăra şi de acolo unul, la extra preţ. Dintre toate potecile, aceasta este şi singura care este luminată noaptea, iar de la 7 seara până la 8 dimineaţa intrarea este liberă.

         Riomaggiore

   Riomaggiore este cel mai sudic din Cinque Terre. Are mai multe monumente decât celelalte sate şi destule străzi pe care să te pierzi. Există şi un castel medieval, de unde după multe trepte urcate ai o vedere panoramică a coastei.

   Riomaggiore oferă mai multe celor care nu au venit doar să stea la restaurant şi să privească apusul. Există o plajă formată numai din pietre rotunde de diferite dimensiuni. Paul a învăţat pe pielea lui cum e să fii atins de o meduză, dar ne-am liniştit când am aflat că e o chestie obişnuită în zonă. Există de asemenea două centre pentru închiriat diverse. De exemplu poţi face excursie cu un caiac între sate ca să descoperi grotele ce se întind de-a lungul coastei sau să faci baie nederanjat de mulţimile de turişti. Inchirierea unui caiac costă în medie 5€ pe oră de persoană. Poţi închiria echipament de snorkeling – 10€ pe oră de persoană, dar având în vedere că se găseşte şi la 8€ de cumpărat, nu prea are sens. Dacă nu ai buget limitat, o excursie cu barca pentru scuba diving şi sărituri de pe stânci ar pica la ţanc. Preţurile sunt măricele bineînţeles. Nu au website în schimb găseşti centre in fiecare sat. Ca să îţi faci o idee aici sunt preţurile pentru scuba diving în La Spezia.

De atunci toate astea ți se par doar un vis, dar asta pentru că nu ai auzit încă de: The Yacht Week

Acum câţiva ani nişte norvegieni au ieşit împreună cu prietenii, cu yacht-urile pe mare. A ieşit o petrecere atât de tare încât s-au gândit să organizeze excursii de acel gen şi pentru alţii şi să ofere tinerilor ocazia de a vedea că sailing-ul nu trebuie să fie neapărat scump. Anul ăsta pentru prima dată Yacht Week a ajuns şi în România.

Dacă te-ai uitat la trailer probabil că esti vrăjit deja de concept.

Dar ce înseamnă The Yacht Week de fapt?

• 7 zile cu iahtul cu pânze în Croaţia, Grecia, Turcia, Sicilia sau Insulele Virgine Britanice.

• Între 8 si 10 prieteni pe un iaht. Este loc, deşi evident că spaţiul este utilizat la maxim, puțin înghesuit poate, aproximativ ca într-o rulotă. Nu o să simți asta pentru că oricum cam tot timpul o să ţi-l petreci pe puntea velierului.

• Petreceri în porturi cu toţi participanţii yacht week. Petreceri pe yachturi când acestea se ancorează în golfuri şi sunt lipite una de cealalaltă sub formă de evantai.

• O experienţă în care înveţi ce înseamnă sailing-ul şi te bucuri de o altfel de vacanţă.

• Răspunsul la întrebarea: Cum ajung şi eu pe un yacht? Dacă eşti înnebunit după sailing, ca mine, şi ai salivat la sutele de bărci din diverse porturi ale lumii, The Yacht Week este pentru tine.

Când are loc?

Insulele Virgine Britanice: 29 decembrie – 5 ianuarie şi 3 – 17 martie
Croatia: 23 iunie – 8 septembrie 2012 şi 21 iulie – 18 august 2012
Grecia: 30 iunie – 25 august 2012
Turcia: 14 – 28 iulie 2012
Sicilia: 21 iulie – 11 august 2012

Unde şi pe unde?

În Grecia, se pleacă din Atena şi se merge în fiecare zi pe altă insulă din zona insulelor Saronice (Hydra, Poros, Spetes etc). Totuşi acesta este un program recomandat. Dacă într-o seară cineva doreşte o seară mai liniştită, poate merge în alt port sau în alt golf fără nici o problemă. Programul recomandat presupune doar locul de acostare peste noapte unde se organizează şi petreceri, iar în timpul zilei fiecare barcă urmează ce traseu doreşte.

Cine conduce yacht-ul?

The Yacht Week pune la dispoziţie un skipper (asta dacă nu eşti tu skipper sau ai un prieten skipper). Skipper-ul este ca un alt prieten din grup şi va trebui să ocupe un loc pe barcă. Dacă barca are 8 locuri, 1 loc trebuie să fie rezervat pentru skipper care nu plăteşte preţul pentru acest loc, aşadar grupul de 7 persoane va plăti pentru un total de 8 persoane.
Skipper-ul nu va plăti nici pentru mâncare şi băutură pe barcă, fiind obligaţia echipajului să îi asigure aceste lucruri pentru întregul sejur de 1 săptămână.

În mod normal, pentru a avea un skipper pe barcă se plăteşte între 100 şi 140 euro pe zi pentru acesta, dar în grupul The Yacht Week acest skipper este pus la dispoziţie gratuit dacă există cel puţin o fată pe barcă.
Dacă echipajul vostru este format doar din băieţi, atunci va mai fi un cost suplimentar de 150 euro pentru toată barca, pe săptămâna. Acest lucru se întâmplă pentru că în cadrul The Yacht Week se doreşte ca numărul de fete şi băieţi să fie egal.

Ştiu că îţi place. Te întrebi cât te costă?

Preţurile pentru yacht-uri sunt afişate pe www.theyachtweek.com așa că nu o să intru în detalii. Se învârt undeva între 300 şi 600 euro de persoană/săptămâna, în funcție de tipul yachtului.

   La asta se mai adaugă

aproximativ 300 euro costuri suplimentare:

• drumul până în Atena: care poate fi cu trenul, maşina sau avionul. Cu trenul şi maşina ajungi pe la 80 Euro dus-întors iar cu avionul undeva între 100 şi 200 euro. Preţul unui bilet de avion tur-retur Bucureşti – Atena  este în jur de 150 euro / persoană

• se doarme pe barcă  deci nu ai costuri de cazare
• se poate mânca  tot pe barcă. Fiecare barcă este dotată cu aragaz, cuptor, frigider, chiuvetă şi tot ce este necesar pentru bucătărie iar provizii se pot cumpără din supermaket-uri. Costurile pentru  băutură şi mâncare sunt aproximate în jurul valorii de 60-70 euro / persoană / săptămână.
• costuri de exploatare care conţin costurile pentru motorină (fiecare barcă are şi un motor pentru deplasări fără vele, în porturi de exemplu), costurile de acostare în porturi, costuri de alimentare cu apă potabilă. Totalul acestor costuri este de aproximativ 25 euro / persoană / săptămâna.
• garanţie care va trebui depusă la momentul închirierii bărcii care poate fi cuprinsă între 1000 şi 2000 euro pentru toată barca ( între 125 şi 250 de persoană). Această garanţie urmează să se recupereze la predarea bărcii.
  sau
  Dacă nu dorești să achiți această garanţie recuperabilă, se poate opta pentru o asigurare suplimentară ce are cost între 100-200 euro ( între 12 şi 26 euro de persoană ) însă aceştia nu vor mai fi recuperaţi.
• Vor fi 4 petreceri organizate de The Yacht Week iar anul trecut intrarea la toate aceste 4 petreceri a fost un total de 30 euro / persoană. Și acestea sunt opționale.

Cum plăteşti?

Plata pentru barcă se face în 3 tranşe:
30% la maxim 7 zile după rezervare
30% până pe 10 aprilie şi
40% până pe 1 iulie.
Asta se referă numai la costurile bărcii. Costurile adiţionale de mai sus o să le suporţi doar în august când este vacanţa.

Până când?
Până când se rezervă toate bărcile.

Să recapitulăm:

• Ai libertate absolută în a te plimba cu yachtul
• Întâlneşti tineri din toată Europa

• Te distrezi 7 zile pe mare cu prietenii tăi
• Participi la cele mai tari petreceri organizate pe insulele greceşti
• Mare, soare, peisaj minunat, delfini, snorkeling, insule, fete sau băieți (după gust)
• Trăiești o experienţă unică
• Plăteşti în tranşe

Singura condiție? Să ai cel puțin 20 de ani împliniți!

Pentru mai multe detalii uită-te pe site-ul The Yacht Week sau pe pagina The Yacht Week de pe Facebook.

Înscrierile pentru vara 2012 au început!