De multă vreme aveam obsesia de a vedea Chişinău şi Odessa. Mi-a ajuns la urechi că transportul cu trenul în Moldova şi Ucraina este ieftin, aşa că am zis să testez teoria asta.  Am mers pe ruta Bucureşti-Chişinău-Odessa-Reni/Galaţi- Bucureşti cu trenul, autobuze şi microbuze şi nu mi-a părut rău.  Citeşte mai departe pentru sfaturi, recomandări şi informaţii utile.

Cum ajungi la Chişinău

În Chişinău poţi să mergi cu maşina, variantă pe care o recomand nu pentru că ar fi drumul bun, dar pentru că o să ai mai multă libertate pentru a vizita Moldova.  Din Bucureşti sunt între 430 şi 470 de km în funcţie de ruta pe care o alegi.  Însă trenul este poate variantă cea mai bună dacă nu ai maşină sau nu vrei să mergi cu ea.

Trenul Bucureşti – Chişinău dus-întors costă 46 euro + 12 euro supliment cuşetă T4. Un drum dus te costă aproximativ 130 RON. Dacă preferi avionul, Tarom are o cursă directă la aproximativ 120 Euro dus-întors.  Mai poţi să ajungi cu autocarul care, vorba vine, este de cele mai multe ori un microbuz.

Noi am luat autocarul pe care îl vezi pe autogari.ro, care este, de fapt, un microbuz. Drumul a costat 75 RON şi în noaptea aia  am văzut cam cinci filme dublate în rusă cu sonorul dat tare. Dacă nu ştii rusă poate fi destul de frustrant. Am plecat seara la 8 şi am ajuns la 6 dimineaţa în Chişinău. Am mers şi mai rău la viaţă mea, dar nu foarte des. Pentru a vizita Moldova nu ai nevoie de viză luată în prealabil, dar ai nevoie de un paşaport.

Părerile despre Chişinău sunt împărţite. Mie mi-a plăcut şi m-am simţit că într-un oraş din România. Însă cred că poţi să te bucuri cel mai bine de oraş dacă te duci să îl vezi vara.

Ce este de văzut în Chişinău

Dacă ajungi aici, merită să faci o vizită la Muzeul de Istorie şi la Muzeul de Etnografie din Chişinău. Mergi musai la restaurantul La Plăcinte, sunt câteva în tot oraşul şi au plăcinte foarte bune şi preţuri ok. Iar dacă ai nevoie de Internet mergi cu încredere la McDonalds unde este gratuit şi are o viteză ameţitoare.

Mai merită să vezi şi porţile oraşului şi Crama şi complexul de galerii subterane de aproape 250 de km de la Mileştii  Mici (cea mai mare cramă din lume) sau Crama Cricova prin care te plimbi cu maşina sau chiar cu bicicleta. De aici poţi să mergi la cetatea lui Ştefan cel Mare de la Soroca sau la cetatea Tighina.   Mergi şi la Orheiul vechi.

Prin Chişinău te deplasezi cel mai rapid cu autobuzul (2 lei moldoveneşti) sau cu rutierele (microbuze cu rută fixă, care costă 3 lei moldoveneşti).

Cum am ajuns în Odessa

După o tură prin Chişinău am hotărât că a doua zi să mergem în Odessa.  Din gara centrală pleacă în fiecare zi un tren spre Odessa la 07:30 dimineaţa  (mersul trenurilor în Moldova). A existat un tren nou o perioadă, dar l-au scos şi acum este trenul vechi, sovietic, cu bănci de lemn. Dacă ai noroc, până ajungi pe acolo îl reintroduc pe cel nou, deşi trenul vechi este o experienţă interesantă. Drumul durează aproximativ cinci ore, ajunge la timp şi te îmbogăţeşte cu o durere de oase simpatică datorită scaunelor tari. Peisajul nu este remarcabil, iar când am fost noi nu a fost aglomerat, dar am plecat într-o duminică dimineaţă.

Preţul biletului este de 160 de lei moldoveneşti (cam 40 RON).  Trenul trece prin Tiraspol şi Transnistria, dar nu simţi asta. Trenul trece şi prin Tighina, iar la ieşire din oraş poţi să vezi cetatea Tighina din tren.  Microbuzul este mai ieftin (cam 20 RON), dar alege-l dacă îţi plac manelele ruseşti.

În Odessa mai poţi să ajungi cu avionul (cam 300 euro dus-întors) şi cu vaporul prin croaziere, dar cea mai bună variantă este cu maşină sau pe ruta asta aventurieră pe care am fost şi noi.

Până în Odessa te descurci în română. De aici începe greul.

Despre Odessa (Odesa)

În Odessa limba engleză nu există. Sau cel puţin aşa am descoperit când am încercat să rezervăm un amărât de bilet de tren şi în general când încercam să ne descurcăm prin zonă. Ai mai multe şanse să găseşti pe cineva care vorbeşte română în zonă asta şi clar te descurci dacă mai ştii ceva rusă.

Odessa mi-a plăcut mult. Este un oraş vechi şi mare, unde se simte influenţa evreilor. Un oraş cu bulevarde largi şi îngrijite, încadrate de clădiri simpatice de 3-4 etaje cu balcoane drăguţe. Găseşti tot ce îţi doreşte sufletul motiv pentru care oraşului i se mai spune şi Odessa Mama.  Clădiri îngrijite, străzi pietruite, curăţenie, femei elegante şi multe cluburi, baruri şi restaurante. Nu o să mă avânt în descrieri, dar recomand o vizită de două sau trei zile.

Oraşul are şi plajă, dar când am fost noi era super aglomerată. Odesa are şi partea sa comunistă şi mai puţin încântătoare, dar nu trebuie să ajungi neapărat acolo. Mai are şi zonă numită Kilometrul 7,un bazar de 7 kilometri pătraţi în care mai multă lume mi-a spus să nu mă aventurez dacă nu cunosc măcar o boabă de rusă – şi nu ştiu.

 Ce mai ai de văzut aici?

• Zona Operei
• Strada pietonală Deribasivska
• Districtul Arcadia
• Centrul Vechi
• Scările Potemkin
• Portul şi multe altele.

În Odessa am stat la Lafa Hostel cu 12 Euro pe noapte. Este un hostel curat şi destul de liniştit într-o clădire veche din centrul Odessei. Nu pot să-i reproşez decât că nu are o cameră comună.   Ni s-a mai recomandat şi TIU FrontPage hostel care din câte am văzut pare o alegere mai bună. Apropo, în Odessa găseşti internet cam peste tot.

Odessa este mai aproape decât ai crede. Din Bucureşti sunt numai 565 de km (8 ore de condus) sau 622 km dacă o iei prin Chişinău (cam 9 ore de condus). Drumurile lasă mult de dorit, dar e cam cât un drum până la Cluj în ceea ce priveşte distanţa.

Mai poţi merge şi în Crimea

Din Odessa poţi lua un tren spre Crimea, mai exact până în Simferopol de unde poţi ajunge în Yalta pe  cea mai lungă rută de troleibuz din lume (86 de kilometri).   Din Odessa trenul la cuşetă costă între 30 de lei şi 150 de lei în funcţie de cum vrei să stai. Platzcart este un fel de cuşetă, dar fără uşi, un tip de tren destul de comun în Rusia şi India.  Poţi de asemenea să mergi cu trenul spre Kiev – o rută ieftină.

Pentru a rezerva bilete de tren în Ucraina trebuie să foloseşti site-ul oficial şi să rezervi cu câteva zile înainte ca să fii sigur că găseşti. Există varianta în engleză şi te poţi descurca destul de uşor pe site. Dacă încerci să rezervi în gară şi nu ştii rusă, ei bine, succes.

Pentru a rezerva microbuze şi autocare către diverse destinaţii din Ucraina foloseşte  acest site.

Preţurile în Ucraina

Preţurile sunt, în mare, ca la noi. Benzină în Moldova şi Ucraina am observat că era mai ieftină cu aproximativ 1,5 RON/litru deci merită să mergi pe acolo cu maşina. La graniţă verificau dacă maşină era pe numele şoferului deci ar fi folositor să aveţi procură.  Nu cred că se întâmplă mereu, dar nu strică prudenţa.

Cum ne-am întors 

Ca să picanterizam lucrurile am zis să ne întoarcem pe altă rută şi anume pe la Galaţi, pentru a nu mai merge prin Chişinău. Se pare că nu mai există autocar care să facă ruta asta şi dacă ar face-o ar sta la graniţă 2-3 ore pentru a fi vămuit. Pe ruta asta se face trafic cu ţigări şi chiar şi maşinile sunt controlate destul de riguros.

Pentru a ajunge acasă am luat un microbuz de dimineaţă care ne-a dus pe ruta Odessa-Izmail- Reni. Poţi să încerci să iei întâi microbuz spre Bilhorod-Dnistrovski pentru a vedea  Cetatea Albă şi apoi să mergi mai departe spre Reni, dar o să îţi ia mai mult. Dacă mergi direct spre Reni ai grijă să iei un microbuz direct pentru că face doar vreo 3 ore, cele care opresc în fiecare sat fac mai mult. A costat 100 de hrivne, adică vreo 40 de lei.

Atenţie că sunt mai multe autogări. Autogara de lângă gară nu prea îţi este de folos pentru că de acolo pleacă autocare spre oraşe mai mari. Autogara cu microbuze locale este ceva mai departe şi ajungi la ea cu tramvaiul 5 de la gară.

Microbuzul luat ne-a lăsat în Reni. Aici în mai puţin de 5 minute am găsit pe cineva care vorbea română şi ne-a luat pentru vreo 40 de hrivne până la graniţă pe care am trecut-o jumătate pe jos şi jumate în maşina unor moldoveni care au fost suficient de simpatici să ne ducă până în Galaţi.

Aveţi grijă când şi dacă treceţi pe jos să întrebaţi pe la ce ghişee să mergeţi şi să verificaţi că aveţi toate ştampilele. În general, o regulă bună în călătorie este că după fiecare graniţă să verifici dacă ţi-au pus ştampilă de intrare/ieşire. Dacă nu, e posibil să ai probleme mai târziu.

Per total Chişinăul merită o vizită scurtă, iar Odessa merită o vizită mai lungă pentru că este un oraş frumos şi subestimat, poate mult mai frumos şi încântător decât alte oraşe din Europa mai vestite. Este mai ieftin şi mai aproape de noi. Nu ai nevoie de viză luată în prealabil nici pentru Moldova, nici pentru Ucraina, doar de paşaport.

Drum bun! Mai multe poze pe pagina de Facebook.

*Dacă vrei să primeşti ultimele articole publicate de noi plus alte ştiri şi informaţii interesante urmăreşte-ne pe  Facebook şi abonează-te la newsletter.

Ai mai auzit probabil de Goa. Ce ai auzit  depinde foarte mult de cine ţi-a povestit, dar cu siguranţă a fost o descriere care conţinea cuvinte precum „petrecere”, „trance”, „iarba”, „droguri” sau „plajă”. Deşi sunt atribute care nu ar trebui să lipsească dintr-o descriere decentă, cât de des le introducem şi în ce combinaţie este foarte important. 

Un lucru îmi este în continuare clar, şi nu sunt singurul care crede asta, şi el este că:

Goa nu este India.

Adică este, în sensul că este un stat din India, unul din cele mai bogate, şi pentru că aici poţi să vezi cam cât de frumoasă poate fi ţara asta. Însă, per total, este diferită. Este una din cele mai europene şi turistice zone din India şi nu este reprezentativă pentru restul ţării.

Iar asta nu este tot, mai trebuie să înţelegi ceva esenţial:

 Goa este, de fapt, un stat. 

De la nord la sud sunt peste 150 km de străbătut şi de la est la vest peste 100 km, distanţe care se parcurg destul de greu, cu maxim 60 km/h, din cauza infrastructurii defectuoase şi traficului indian.

Apoi vreau să mai spun că:

 Goa este mai scumpă ca restul Indiei. 

Deşi preţurile sunt foarte mici pentru noi, albii europeni, în Goa vei cheltui în medie cam dublu decât în alte zone ale Indiei, exceptându-le pe cele foarte turistice.

Pe cât de evidente mi se par lucrurile astea acum pe atât de necunoscute îmi erau când am ajuns.

Din întâmplare autobuzul de noapte cu care venisem din Mumbai ne-a lăsat, cu ajutorul deciziei noastre pripite, dar inspirate, în partea de nord a statului, în Mapusa, un oraş măricel şi destul de important din nord.  De acolo am mers în Anjuna unde ne-a întâmpinat un sat turistic, cu palmieri, hippies, vreme faină şi mare caldă.

Băi, ăsta-i paradisul. Clar!

Cam aşa gândeşti când ajungi şi sentimentul rămâne cu tine o lungă perioadă, însă curând trebuie să te ocupi de treburile administrative: unde stai, ce mănânci, cu ce te mişti de colo colo. Aşa că, după 2-3 freshuri de fructe pe care am dat echivalentul a 3 Ron, am pornit la treabă.

Să vă povestesc şi hai să încep cu locuinţa.

Cum să închiriezi o casă în Goa

Pat mai bun ca ăl de-acasă nu-i. Da` acasă unde-i?

Poţi să găseşti aproximativ orice tip de casă îţi doreşti, începând de la apartamente şi până la vile sau bungalowuri. Cea mai plăcută variantă este o casă pentru că de obicei vei avea şi terasă, curte şi chiar piscină dacă îţi doreşti asta.

Ca să o găseşti poţi să te duci la o agenţie de turism şi să plăteşti comisionul lor, dar acestea sunt greu de găsit şi nu vor ştii neapărat de case sau locuinţe de închiriat pe termen mai lung. Cea mai bună variantă este să închiriezi un scuter şi să străbaţi străzile staţiunii alese de tine. Vei găsi anunţuri cu numere de telefon, dar cel mai eficient este să întrebi. Întrebi la magazine, întrebi aleatoriu pe stradă, întrebi la case şi cam pe oriunde vezi pe cineva care vinde ceva. Aproape fiecare om pe care îl întrebam ştia pe cineva care avea ceva de închiriat.

Preţurile pentru case şi apartamente încep de la 12 000 rupii (160 euro) pe lună  şi merg până la 70 000 rupii sau mai mult. O casă cu 2 dormitoare şi living care să arate bine va fi, în funcţie de zonă, în jur de 30 000 rupii pe lună. Dacă poţi să dai puţin mai mult poţi închiria ceva mai bun.  Ca să îţi faci o idee poţi să te uiţi pe LetGoa, AirBnb sau pe olx.in, dar nu te aştepta ca anunţurile să fie valabile.

 Poţi închiria o casă şi pe perioade mai scurte de o lună. 

Garanţie ţi se va cere mai rar, însă toţi vor să plăteşti în avans. Cu cât închiriezi pe o perioadă mai mare cu atât preţul o să scadă.

Nu te aştepta să te înţelegi în engleză foarte bine cu proprietarii. Sunt puţini cei care vorbesc foarte bine engleză şi dacă o vorbesc , o vorbesc aşa de rapid că nu înţelegi mare lucru.

În India, pentru a descrie numărul de camere dintr-un apartament sau o casă, se foloseşte prescurtatea BHK. Bedroom, Hall, Kitchen. Ai 1BHK, 2BHK, 3BHK, 4BHK. Cifră reprezintă numărul de dormitoare şi cele mai frecvente sunt casele cu 2BHK şi 3BHK.

Pe prima casă închiriată de noi, un 2BHK adică 2 dormitoare, un living mare, 2 băi, bucătari şi terasă am plătit 35 000 rupii pe lună, adică aproximativ 500 Euro pe lună. Pe a doua casă am plătit aproximativ 15 000 rupii  pe un 1BHK. Cheltuielile au fost incluse.

Concluzia mea este ca poţi să îţi găseşti lejer ceva de stat cu 80 euro pe lună/persoană şi că dacă eşti dispus să plăteşti între 150 euro şi 200 euro pe lună/ persoană poţi să stai chiar în lux.

 Cât costă cazarea pentru câteva nopţi

O noapte într-un beach hut este cam 400 rupii (25 RON) şi o cameră decentă într-un guesthouse între 800 şi 1000 rupii ( 50-60 RON). Dacă mergi până la 1500-2000 Rupii (80- 120 RON) pe noapte, poţi găsi camere cu tot confortul, cu vedere spre mare şi tot ce-ai ţi-ai mai putea dori.

Telefon şi Internet în Goa, India

Dacă vrei să stai mai mult de 5 zile în Goa şi să te simţi cât de cât localnic trebuie să îţi iei un număr de telefon local.  Cele mai cunoscute reţele sunt Airtel, Aircel, Reliance, Idea, Vodafone şi TataDocomo.

Este esenţial să ai un număr de Goa. Acesta se ia foarte uşor de la orice reprezenţă a unei companii de telefonie şi se activează în 2 zile. Trebuie să mai ai la tine copie după paşaport şi o poză.  Tot de la reprezentaţe poţi să iei pachete de internet 3G, inclusiv cu modem. Modemul costă aproximativ 30 euro şi 4GB de internet costă cam 10 euro.

Noi am folosit Airtel care are acoperire foarte bună în Goa şi 3G-ul merge decent. În partea de nord (de Aswhem în sus) am înţeles că IDEA merge un pic mai bine şi că în partea de sud Airtel mai pierde din semnal.

Viteza la 3G este bună, însă semnalul nu este constant şi trebuie musai să testezi în funcţie de zonă înainte să închiriezi casă. Cea mai bună cartelă de internet este de la TATA Docomo, dar este greu de procurat în Goa. Este mai bine să o iei din alt stat şi să vii cu ea în Goa pentru că nu vei fi taxat pentru Roaming. În India, fiind ţara mare, se aplică tarife de Roaming dacă părăseşti statul din care ţi-ai luat cartela.

Dacă ai nevoie de net să ştii că o să te bazezi aproape exclusiv pe 3G pentru că vei găsi foarte greu casă cu internet. Terasele au internet, însă viteză lasă foarte multe de dorit şi nu te poţi aştepta decât să foloseşti emailul şi Skype-ul în mod decent.

 Preţuri în Goa

Probabil că singurul lucru care nu este negociabil este ceea ce cumperi din magazin şi mâncarea din restaurant. În rest cam totul se negociază.  O sticlă de apă de 1 L este 16 rupii, dar în general plăteşti 20 rupii. Fructele sunt cam că la noi, însă poţi să mănânci ananas şi mango proaspăt sau pepene în mijlocul iernii. Cu 20 de rupii îţi iei o nucă de cocos şi un suc de trestie de zahăr  (excelent, trebuie încercat) este cam 10-30 rupii. Un km cu ricşa este 15 rupii, o bere este în jur de 50-60 rupii, un kg de banane cam 30 rupii, electronicele originale sunt ca la noi şi poţi să cumperi o motocicletă cu 500-1000 euro. Aşteaptă-te să primeşti preţuri duble sau chiar de 10 ori mai mari pentru că eşti turist. În general este ok să negociezi până ajungi la un sfert din prima valoare care ţi s-a oferit.

 Bani

Bancomatele sunt la toate colţurile şi poţi scoate bani de pe aproximativ orice card. Poţi scoate maxim 20 000 rupii o dată. Poţi schimba euro şi dolari în rupii şi cursul variază în funcţie de unde schimbi.   Ai grijă să ai mereu la ţine mărunt, bancnote de 10 şi 100 rupii pentru că majoritatea vânzătorilor nu au să-ţi dea rest.

Transport

Goa este legată de restul ţării prin cale ferată şi de aici poţi lua tren spre orice altă destinaţie din India. Margao, Vasco da Gama şi Thivim sunt gări mai importante. Din Goa pleacă autocare spre multe alte destinaţii din India şi se pot cumpăra bilete pe redbus.in sau de la agenţii.

Prin Goa, dacă nu îţi iei motocicletă, poţi circula cu autobuzele locale. Tariful poate fi undeva între 8 rupii şi 30 de rupii. Autobuzele sunt destul de rapide pentru standardele indiene, dar pot fi foarte aglomerate. În lipsă de altceva est un mijloc de transport bun.

Mai poţi lua ricşe sau taxiuri. La ambele poţi negocia tariful. În caz de impas sau dacă vrei să mergi pe distanţe scurte poţi întreba cam pe oricine de taxi şi de multe ori oamenii se vor oferi să te ducă pe motocicletă lor pentru câteva rupii (puteţi fi 2 persoane, în India 3 persoane pe motocicletă este ceva normal).

Libertate! In Goa esti liber sa fii cine vrei si cum vrei.

Cel mai bun mijloc de transport este scuterul sau motocicleta. Traficul este un haos organizat cu care sunt sigur că te vei obişnui destul de repede. Preţul normal pentru a închiria un scuter este de 200 rupii pe zi (aproximativ 13 RON) dacă închiriezi pe o perioadă mai mare de o săptămână, şi 300 rupii pe zi dacă închiriezi pentru mai puţin. Motocicletele sunt ceva mai scumpe (între 300 şi 700 rupii în funcţie de model).

În acest articol o să îţi arătăm cum poţi să găseşti joburi de voluntariat în hosteluri şi work exchange în toată lumea. Practic poţi să stai gratis, să primeşti mâncare şi chiar şi salariu în schimbul a câteva ore de muncă la un hostel. Oriunde în lume.

Cum este să lucrezi într-un hostel:

În primul rând trebuie spus că nu există o regulă generală. Fiecare hostel are stilul său care corespune în general cu personalitatea proprietarului. Unele hosteluri sunt genul de stabilimente unde este linişte, oamenii vin, îşi lasă bagajele şi se odihnesc. Altele sunt orientate spre party şi seară de seară se dă o petrecere. Trebuie să ai lucrurile astea în vedere în momentul în care alegi hostelul în care vrei să lucrezi.

 Viaţa într-un hostel înseamnă o viaţă agitată. Vei lucra cam 5-6 ore pe zi şi vei avea probabil maxim 2 zile libere pe săptămână. De cele mai multe ori o să dormi într-un dormitor comun şi vei cunoaşte zeci de oameni noi în fiecare zi. Nu prea vei avea intimitate, dar nici timp să te plictiseşti.

O să faci cam de toate. Deşi unele joburi presupun să te ocupi numai de recepţie (să faci check-in, să primeşti oaspeţii şi alte lucruri administrative) de cele mai multe ori va trebui să te ocupi şi de alte lucruri precum schimbarea aşternuturilor, pick-up şi drop-off de la aeroport sau chiar curăţenie. Partea frumoasă e că vei avea colegi tineri şi amuzanţi cu care te vei distra.

Într-un hostel ajungi să cunoşti şi 20 de oameni noi zilnic deci e musai să fii o fire sociabilă şi deschisă. Vor fi oameni care nu vor vorbi nici o limbă de circulaţie internaţională şi vei da şi peste ocazionalul ciudat cu care trebuie să ştii să vorbeşti.

Totuşi munca într-un hostel nu prea pare muncă. Totul se întâmplă într-o atmosferă relaxată ( ceea ce depinde e drept şi de patron) şi nu prea ai deadline-uri care să te streseze, însă asta nu înseamnă că treaba nu trebuie facută bine.

Un job în hostel vine cu avantaje şi dezavantaje. Ca peste tot nu?

Câteva din avantaje ar fi că:

• îţi extinzi orizontul
• cunoşti oameni din toată lumea
• primeşti cazare
• nu cheltuieşti bani
• poţi sta în vacanţă mai mult de clasicele 2 săptămâni
• te distrezi
• asculţi sute de poveşti interesante de la călători
• foloseşti facilităţile hostelului gratis (Wi-Fi, maşină de spălat, maşină, etc.)

Dezavantajele:

• cel mai probabil vei dormi puţin
• mâncarea oferită s-ar putea să nu fie mereu pe placul tău
• ore ciudate de lucru
• cazare în dormitor comun cu sforăitori profesionişti
• nu ai foarte multă intimitate şi există un risc (minim) în ceea ce priveşte siguranţa bagajelor

Este chiar aşa comun voluntariatul în hosteluri?

Cum probabil te aşteptai, nu toate hostelurile caută voluntari, în schimb majoritatea sunt interesate şi cochetează cu ideea. Pentru ei înseamnă forţă de muncă ieftină, tânără, fără forme legale şi fără taxe. De obicei în hostel există 1-2 angajaţi permanenţi, restul fiind voluntari sau angajaţi sezonieri . Asta înseamnă că poţi să încerci la orice hostel din lume, mai ales dacă te împrieteneşti puţin cu proprietarul. Pentru ei nu este un cost foarte mare să îţi ofere un pat, mai ales când nu e perioadă de vârf.

Cum găsesti locuri de muncă sau voluntariat în hostel?

În mare ai două variante: poţi să găseşti prin site-urile specializate sau poţi să mergi direct la sursă şi să aplici la hostelurile dintr-un anumit oraş.

Pentru prima variantă foloseşte-te de aceste site-uri:

• hosteljobs.net
• realhostelwork.com
• workinhostels.com
• workaway.info
• helpx.net
• volunteeringforfree.org
• twitter.com/hosteljobs
• hostelmanagement.com/forum/ multe postări bune şi informaţii

Ca să ai şanse să fii acceptat studiază în primul rând tipul hostelului şi încearcă să adaptezi mesajul de aplicare la tipul locaţiei. Încearcă să nu ai un CV mult prea serios. Scrie cât mai mult despre abilităţile tale şi mai puţin despre educaţia formală şi adaugă poze.

Vei fi un candidat mai atractiv dacă:

• ai carnet de conducere
• ştii cât mai multe limbi străine
• arăţi cât de cât prezentabil şi ai atitudinea potrivită
• eşti călător (backpacker) cu experienţă
• ai experienţă
• ai un motiv serios/amuzant/unic pentru care vrei să lucrezi acolo.

În perioadele de vârf hostelurile primesc şi câte 10 astfel de mail-uri pe zi deci trebuie să fii competitiv, însă nu te descuraja, încearcă până găseşti. În general nu ai nevoie de calificare în turism sau experienţă decât dacă ţinteşti spre poziţii de management.

Varianta doi este să contactezi direct hostelurile dintr-un anumit oraş. În acest caz ar fi bine să ai în cap un plan mai clar, să ştii când o să ajungi în oraşul respectiv, cât stai sau măcar să ştii că poţi ajunge pentru un eventual interviu.

Poţi urma paşii pe care i-am urmat şi eu pentru a găsi:

1. Cauţi pe hostelbookers sau hostelworld toate locaţiile care îţi plac dintr-un anumit oraş.

2. Iei fiecare hostel în parte şi încerci să le cauţi site-ul şi email-ul de contact.

3. Îţi realizezi un template de email pe care îl personalizezi pentru fiecare hostel în parte. Dacă ai timp şi tupeu să dai un telefon înainte să întrebi cine e şeful sau cine se ocupă de angajări ca să trimiţi emailul direct acelei persoane este şi mai bine.

4. Trimiţi email-ul. Preferabil ar fi să nu trimiţi cu ataşamente sau link-uri pentru a nu intra în spam.

Ai mai jos un exemplu de scrisoare de email care a avut o rată de răspuns bună, deşi nu este cel mai bun exemplu şi se poate şi mai bine.

Înainte să accepţi o colaborare:

-          Verifica review-urile pentru a îţi face o idee despre cum este în hostelul respectiv.

-          Mergi să vezi hostelul şi să cunoşti proprietarul şi staff-ul

-          Discută toate condiţiile de angajare (cât lucrezi şi ce primeşti).

-          Spune-le cam cât planuieşti să stai

Îndată ce ai ajuns acolo:

-          fii prietenos

-          pune osul la treaba

-          învaţă ceva nou

-          zâmbeşte

-          foloseşte-ţi talentele

-          fii deschis la experienţe noi

Poţi lucra şi altceva?

În general tura este de 4-6 ore la orice hostel. Dacă eşti freelancer şi mai ai alte job-uri îţi va fi totuşi destul de greu să le faci. Fiind un mediu activ se va găsi mereu ceva de facut şi deseori va trebui să lucrezi dimineaţa devreme sau noaptea când doarme toată lumea.  Ai cu siguranţă timp şi de un alt job part time, dar trebuie să iei în considerare că la întoarcere poate nu va fi linişte şi nu te vei putea odihni suficient.

Ca să nu zici că te păcălim uite câteva hosteluri care caută şi în acest moment voluntari.

-          Los Amigos Hostel Tenerife– pentru aplicări trimiteţi email aici

-          Xhostel (Bucureşti, Alicante, Varna, Tallin, Budapesta)

Experienţa de lucru în hostel nu e pentru toată lumea şi poate fi obositoare după o vreme, însă este deosebită.

Dacă mai ai întrebări lasă un comentariu mai jos şi vom încerca să îţi răspundem şi să completăm articolul cu informaţii.

*Mai ştii un călător care ar putea fi interesat de voluntariatul in hosteluri? Trimite-i acest articol şi nu uita sa ne urmăreşti şi pe Facebook sau să te abonezi la newsletter (dreapta sus). 

   Hai mai bine să aflăm cum poţi să faci să o vezi măcar o dată în viaţă.

   Ai multe şanse având în vedere că se poate vedea cam oriunde peste 60 grade latitudine nordică (Aurora Borealis) sau 65 grade latitudine sudică (Aurora Australis). Totuşi, Aurora asta este o mândră cu toane. Nu apare aşaaaaa când vrei tu . Trebuie să o pândeşti, să o curtezi şi să o aştepţi. Uneori trebuie să stai chiar şi două săptămâni până se hotărăşte să se arate. Asta dacă nu vine un zmeu de nor să ţi-o fure.

Aşadar…

Când este cel mai probabil să o vezi:

   Din septembrie până în aprilie, lunile cele mai propice fiind octombrie, februarie şi martie cam între 6 PM şi 1 AM. Cele mai potrivite sunt nopţile cu cer senin când nu este lună plină şi este musai să fii departe de luminile oraşului. Dacă ai multă răbdare în 2012 va fi un maxim solar când va fi foarte probabil să o vezi (sau în 2023, deoarece sunt cicluri de 11 ani). Unii spun că în 2013 se va vedea chiar până la latitudini de 45 grade, dar eu zic să nu iţi pui speranţa în asta.

Unde poţi vedea aurora boreală:

   Ai mai multe variante printre care nordul Canadei, Islanda, Alaska sau nordul Rusiei, dar cum acestea sunt zone destul de greu accesibile, locul în care este cel mai probabil să vezi aurora este în ţările nordice: Norvegia, Finlanda sau Suedia care deşi scumpe sunt mai accesibile pentru noi. Este necesar să găseşti cel mai accesibil loc pentru că va trebui să pândeşti fenomenul zile întregi şi cel mai bine este să mergi la sigur.

   Este preferabil să vizitezi ţările nordice vara, iarna fiind extrem de frig iar zilele foarte scurte. Partea bună este că va fi zăpadă şi loc pentru activităţi conexe. O călătorie cu scopul de a vedea aurora boreala nu va fi ieftină deoarece ar fi bine să stai mai mult de 3-4 zile şi să mergi cât mai spre nord în nişte ţări în care mai nimic nu este ieftin.

Să le luăm pe rând să vedem ce opţiuni ai:

În Finlanda

   Cei mai comozi pot merge în Finlanda, în Helsinki unde se vede uneori aurora: zbori cu KLM, Air France sau Lufthansa (cursă cu o oprire). Dus-întors, dacă te duci la sfârşitul lui februarie de exemplu te costă în jur de 170€. Iar dacă vrei să fii şi mai sigur că o vezi, de la Helsinki poţi să iei:

- trenul spre Oulu sau Rovaniemi. Pentru asta consultă site-ul companiei de transport feroviar din Finlanda.

-avionul spre Oulu, Ivalo sau Rovaniemi.

   Rovaniemi,  orăşel din Finlanda, regiunea Lapland este şi locul în care locuieşte Moş Crăciun şi o destinaţie interesantă de sărbători. Poţi să zbori direct spre Rovaniemi, dar sfatul nostru ar fi totuşi să faci escală în Helsinki întrucât Rovaniemi nu prea merită de unul singur.

În Suedia

   În Suedia ai de asemenea mai multe variante, dar există un loc în care poţi vedea aproape sigur aurora boreală. Se numeste staţia Abisko iar cei de acolo susţin că turiştii care vor sta minim 3 zile vor vedea cu siguranţă luminile nordului şi asta pentru că lacul lângă care este situată staţia menţine cerul fără nori, iar atmosfera este liberă de poluare luminoasă ori de alt fel.  Unii spun că e cel mai bun loc din lume pentru a observa fenomenul. Staţia este situată în satul Abisko lângă orăşelul Kiruna în munţii suedezi.  Poţi locui acolo pentru câteva zile şi ajungi suficient de uşor. O să te cam întâlneşti cu japonezi, care cred că un copil conceput sub aurora boreală va deveni incredibil de deştept (succces). Găseşti mai multe detalii pe site-ul  Abisko Sky Station.

   În Suedia şi Porjus pare să fie o variantă demnă de luat în seamă.

În Norvegia

   Tromso este destinaţia cea mai recomandată din Norvegia atât pentru faptul că aurora boreala se vede relativ des cât şi pentru frumuseţea locului şi uşurinţa cu care poţi ajunge. Cum ajungi acolo: zbori spre Oslo (aproximativ 190€ dus-întors), apoi iei avionul spre aeroportul din Tromso – cel mai  mare. Găseşti zboruri începând de la 140€ dus-întors. Cu un buget de 450€ îţi poţi lua un bilet dus-întors Bucureşti-Tromso. Poţi ajunge şi cu trenul.

   O altă variantă este regiunea Svalbard din Norvegia care este renumită pentru frumuseţea ei, dar mai greu accesibilă. Mai exact orăşelul Longyearbyen poate fi o variantă mai mult pentru faptul că nu există poluare luminoasă. Totuşi aici ajungi ceva mai greu decât în capitala Islandei, Reykjavik. Statistic cele mai multe şanse să vezi aurora boreală le ai în Tromso.

   Orăşelul Bodo este o altă variantă, dar nu la fel de bună precum Tromso.

Cum să ajungi în ţările nordice şi cum să-ţi planifici excursia:

   Dacă nu ai limită de buget şi vrei confort de 5 stele vei găsi sute de pachete turistice axate pe acest fenomen cum ar fi acesta. Am vorbit mai demult şi despre un hotel cu tavan de sticlă care este perfect pentru aşa ceva.

   Dacă eşti low budget, dar vrei neapărat să vezi măcar o dată în viaţă aurora boreală poţi să îţi planifici singur excursia. De exemplu poţi zbura spre Roma şi apoi să încerci să potriveşti un zbor cu Ryanair spre Oslo. Cu totul, poţi ajunge la doar 50-60€ dus-intors.

   Poţi ţinti spre unul din oraşele mari Oslo, Stockholm sau Helsinki pentru ca de acolo să găseşti un tren, un zbor local sau un autocar spre nord. Oraşele din nord precum Tromso sunt de preferat locurilor complet pustii pentru că ai mai multe şanse să găseşti un hostel sau o canapea prin Couchsurfing. Dacă esti temerar poţi încerca şi WWOOF deşi iarna e mai dificil să găseşti de lucru.

   Dacă vrei să mergi în Finlanda verifică şi preţurile de la Blue1. Zboruri ieftine spre ţările nordice găseşti şi din Londra sau Frankfurt.  O altă variantă este să ajungi în Germania sau Polonia şi apoi să iei un feribot spre Stockholm sau Helsinki.

   Cei mai mari operatori de autocare sunt Nor-way în Norvegia, Express Buss în Finlanda, Swebus şi Svenska Buss în Suedia, dar nu au preţuri foarte prietenoase.

Unde să dormi şi cum să o faci ieftin:

   În Scandinavia dacă nu vrei să rămâi foarte rapid fără bani este bine să te orientezi către hostel-uri. Acestea sunt foarte curate şi bine echipate şi adesea vei vedea Volvo-uri şi alte maşini scumpe parcate în faţă. Poţi găsi un pat cu 20$ pe noapte ceea ce este un preţ bun pentru această zonă. Poţi ieşi mai ieftin dacă îţi aduci cu tine sacul de dormit pentru a nu fi nevoit să închiriezi cearşaf.

   Poţi de asemenea închiria o cameră într-o casă sau o vilă la preţuri de aproximativ 50$ pe noapte camera dublă (75$ pe noapte cu baie). Fii atent după semnele “Værelse, Rom, Rum,” sau “Hus Rum” sau întreabă la punctele de informaţii turistice.

   Dacă mergi cu prietenii caută o cabană pe care să o împărţiţi pentru câteva zile. Un alt motor de căutare bun este acesta.

Ce mai poţi face în ţările nordice în afară de a pândi aurora boreală:

   În Norvegia poţi sta la o fermă Sámi sau în colibele tradiţionale şi să încerci carne de ren şi peşte fermentat împreună cu localnicii.

Să mergi în Jokkmokk, în Suedia,  la 3 ore depărtare de Luleå.  Este o destinaţie interesantă unde în februarie are loc un festival unde cultura Sámi este foarte bine reprezentată prin relicve, artefacte, delicatese şi activităţi precum sănii trase de câini.

Te poţi plimba cu sania trasă de câini sau reni sau cu un snowmobil.

Poţi merge în croaziere pentru a vedea balene. Te poţi bucura de saună şi spa-uri. Poţi schia.

Poţi sta la căldurică şi face dragoste.

Unde altundeva poţi vedea fenomenul:

În Murmansk în Nordul Rusiei şi în Siberia de nord. Poţi încerca şi în Sankt Petersburg.

În Islanda pe toată insula.

În Alaska în Fairbanks (80% şanse să o vezi dacă stai 3 nopţi), Denali.

În Canada în Churchill, Yellowknife, Yukon, Fermont (în apropiere de Quebec), Fort McMurray

În Groenlanda  în Kangerlussuaq

Prognoza pentru aurora boreala poate fi găsită aici şi aici, dar numai pentru câteva zile în avans.

Să recapitulăm:

IARNĂ + LOCAŢIE BUNĂ + NOAPTE + CER SENIN + ACTIVITATE SOLARĂ + IZOLARE + NOROC = AURORA BOREALĂ

Dificil? Poate, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţi la visul tău!

  Tyulenovo este situat la 39 de km de Vama Veche.  Satul are mai puţin de 60 de locuitori permanenţi şi, în ciuda faptului că are 2 hoteluri şi câteva pensiuni, nu se aglomerează niciodată.

   Nu există plajă de nisip. Există numai un golfuleţ apărat de valuri de câteva stânci, iar la mal nişte bărci pescăreşti păzesc parcă de secole intrarea în mare. Apa nu este adâncă la început, dar trebuie neapărat să ai încălţări adecvate, măcar nişte tenişi vechi ca să nu te tai în stâncile omniprezente. Dacă nu sunt valuri puternice, vei putea face snorkeling ca să observi crabi sau sute de peşti, vei putea sări de pe stânci sau vei putea face deep water solo. Chiar dacă nu ştii să înoţi, nu te îngrijora. Din loc în loc vei găsi stânci pe care să te aşezi, aşa că apa adâncă de 5-6 metri nu poate să îţi vină de hac. Vântul bate deseori puternic aşa că e bine să ai şi ceva mai gros la tine pentru seară. Este un peisaj extrem de diferit faţă de ceea ce suntem obişnuiţi să vedem în România, unul care te îndeamnă la visare.

   Coasta stâncoasă se întinde cam 50 de km până la Capul Kaliakra, cu doar câteva plaje pe alocuri. Dar nu vă voi vorbi despre Kaliakra, ci despre satul vecin cu Tyulenovo, Kamen Bryag.

   Kamen Bryag este o bijuterie ignorată de mulţi, cu o comunitate excelentă de oameni şi un potenţial extraordinar. Liniştea este la ea acasă pe stâncile şi zonele înconjurătoare şi te simţi imediat parte din mica, dar compacta comunitate a satului.

Cum ajungi în Kamen Bryag/Tyulenovo

   De la Vama Veche mai ai de mers 39 de km. Treci graniţa şi mergi spre Shabla. Ai grijă să faci stânga la timp (chiar înainte de o curbă vei vedea nişte silozuri pe partea stângă, atunci e timpul să schimbi direcţia).  Treci prin Shabla şi în locul în care drumul se bifurcă şi pare evident că ai ajuns în centrul oraşului, faci stânga, apoi ţii drept până ajungi în Tyulenovo. Există indicatoare, având chiar caractere latine, deci nu îţi face griji că te rătăceşti.

   De la Tyulenovo mai mergi 5 km în direcţia Bulgarevo şi ai ajuns în Kamen Brjag – sau Bryag (Coordonatele GPS: 43.450N, 28.550 E). Satul pare aşa de mic că aproape poţi să-l ratezi. Din acest motiv este şi liniştit şi destul de sigur.

  Tren nu există, iar dacă nu ai maşină, poţi să ajungi din Kavarna cu microbuzul care pleacă la 07:05 şi 15:45 şi se întoarce la 07:25 şi respectiv 16:00. Autobuzul costă 3 leva. Taxi-ul din Kavarna costă 10 leva (e de preferat să negociezi tariful dinainte). Poţi să încerci şi autostopul din România, drumul nu este extrem de circulat, dar localnicii sunt obişnuiţi să ia la ocazie.

  Pe drum vei trece pe lângă cel mai vechi far din Bulgaria vopsit în alb şi roşu care merită o oprire, puţin respect şi câteva poze.

Atenţie!

  Pe cât este de frumoasă zona, pe atât este de periculoasă. Nu există plajă cu nisip. Se intră în apă de pe stânci sau din golfuleţ. Sunt recomandate încălţări speciale sau măcar nişte tenişi vechi.

  Una din activităţile interesante este săritul de pe stânci. Ştiu că o veţi face, dar măcar asiguraţi-vă că nu sunt stânci ascunse, că apa este suficient de adâncă şi că nu sunt valuri.

  Nu glumiţi cu împinsul sau echilibristica gratuită, se alunecă foarte uşor. Nu vă aruncaţi în apă dacă nu ştiţi să înotaţi. Seara aveţi mare grijă când vă apropiaţi de coastă. Nu vă duceţi pe coastă după ce aţi băut. Păstraţi locul curat, aşa cum l-aţi găsit.

Dacă după o vreme te saturi de stânci ai mai multe opţiuni:

• Plaja de la Shabla- Cum vii dinspre Shabla şi mergi spre Tyulenovo vei da la un moment dat de un semn care indică lacul Shabla ( Shabla Tuzla). Faci stânga şi urmezi drumul.
• O altă variantă este plaja de la Bolata, destul de mică dar cu loc de parcare şi umbreluţe pentru care trebuie să plăteşti 3 leva. Ca să ajungi acolo, mergi spre Capul Kaliakra, faci stânga pe drumul asfaltat imediat după centralele eoliene, după care mergi cam 2 kilometri.
• Lângă Bulgarevo este Ferma de Midii Dulboka, unde există şi două restaurante, şi chiar în centrul orăşelului o expoziţie interactivă. Detalii aici.
• Poţi ajunge foarte uşor şi la Capul Kaliakra, care este doar la câţiva kilometri de Bulgarevo.

Activităţi:

• Snorkeling – nu-ţi uita setul acasă şi eventual ia şi o saltea de apă. Apa este mult mai limpede ca în România şi ai şansa să pluteşti deasupra unor uimitoare bancuri de peşti.
• Închiriază o bicicletă sau un caiac din Kavarna. Detalii aici.

• Scuba diving - găseşti un centru în Sveti Nikola, satul dintre Kamen Bryag şi Bulgarevo. Poţi face un curs PADI Open Water (ceva mai scump decât l-aţi face în România) ori excursii la nava Românească Prinţul Carol sau submarinul rusesc care a scufundat nava. Detalii aici.
• Deep Water Solo. Detalii despre trasee aici. Este un sport periculos, dar dacă nu ai experienţă poţi încerca pe stâncile mai mici.
• Excursie la Nessebar
• Participă la concertul  din noaptea de 30 Iunie la Festivalul Zilei de 1 iulie, când toată lumea stă pe faleza din Kamen Bryag să vadă răsăritul. Aparent multă lume vine cum poate în această zonă.
• Participă la competiţia de căţărare care are loc la începutul lui august în Kamen Bryag. Detalii despre ultima aici.
• Pozat delfini. Aceştia pot fi văzuţi des in zonă, mai ales seara şi dimineaţa şi spre sfârşitul verii.

Unde stai în Kamen Bryag

Deşi mic, ai mai multe variante.

• Hostel ‘Yaila’ World’s End Villa -  cu e-mailul worldsendvilla@gmail.com

• La hotelul de lângă restaurantul din centru.
• Pensiunea The Old Bakehouse
• pe faleză

  Noi am ales The Old Bakehouse.

  Pensiunea se încadrează perfect cu zona în care se află. E răsărită parcă din pământ, şi când spun asta nu sunt departe de adevăr – cele 3 căsuţe sunt construite în stil bulgăresc din roca locală (calcar) de către constructori locali. Mai mult decât atât, exact în acel loc au fost pe vremuri o brutărie şi o locuinţă clasică bulgărească. Craig, un profesor englez de istorie, a pus câtă pasiune a avut la îndemână în a reconstrui locul cât mai aproape de forma iniţială.

  Îţi povesteşte cu mândrie şi puţină emoţie în glas cum arăta locul la început şi cât de mult iubeşte zona. Îşi aduce în fiecare vară familia în Bulgaria şi nu vrea nimic altceva decât să rămână aşa pentru o veşnicie.

  Camerele sunt foarte mari, răcoroase ziua şi prietenoase noaptea. Paturile sunt moi, înconjurate de un baldachin şi eşti primit cu tot ce îţi trebuie pentru un ceai sau o cafea. Căsuţele încadrează o grădiniţă superb îngrijită şi mai linişte decât acolo rar găseşti. Baia este imensă şi este comună, dar nu se aglomereză. În curte puteţi sta la palavre la o masă imensă făcută din lemn masiv.

  Pensiunea este situată chiar la strada principală, foarte aproape de magazinul şi băruleţul local unde găseşti cam de toate, inclusiv bere ieftină, şi de primăria unde în unele seri se pun filme sau documentare cu intrarea liberă şi locuri rezervate pe iarbă.

  Preţurile sunt prietenoase: 35 leva pentru o cameră de 2 persoane şi 45 leva pentru o cameră de 3 persoane.

Craig răspunde prompt la info@kamenbryag.com sau

BG:0886530054

BG:0884565364

UK: 0044 01608 642411

Poţi afla mai multe despre vila lui la www.kamenbryag.com

  Dacă mergi cu buget restrâns poţi sta gratuit cu cortul pe coastă.  De la marginea satului în partea dinspre mare începe o faleză imensă, unde cam tot timpul anului poţi sta cu cortul. Singura amenajare este un WC ecologic, dar priveliştea este minunata şi seara poţi să te relaxezi la un pahar de Kamenitza în jurul focului viu din Kamen Bryag  (The Eternal Flame) numit şi flacăra păcii, care  atrage anual sute de turişti mai mult sau mai puţin hippie.

Poţi întreba în sat de cazare, câţiva din locuitori cunosc şi limba română, iar daca nu, poţi întreba de CTAИ(în bulgară înseamna „cameră de închiriat”) . Preţurile sunt între 10 şi 20 de leva de persoană/ noapte.

  Craig ne-a făcut cunoştinţă cu Yuri. Yuri a tradus discuţia cu primarul satului, doamna Dobrinka, şi ne-a povestit despre proiectul lor extraordinar numit EKO North.

  Eko North vrea să transforme faleza şi zona dintre Tyulenovo şi Kaliakra în rezervaţie naturală ca să nu se întâmple şi la ei ce s-a întâmplat la noi cu Vama Veche. Au destui susţinători şi trag sfori în această direcţie. Au în plan să protejeze delfinii care vin des în zonă şi chiar să reintroducă focile care până prin 1980 erau locatari de seamă.  În zonă cresc sute de specii de plante, unele unice în lume, o specie unică de bujori şi alte sute de specii de păsări care ar trebui protejate.

  Eko North organizează tabere artistice pentru copii – de muzică, pictură, fotografie, şi chiar şi copiii români sunt aşteptaţi (pentru detalii trimiteţi un mail) . Scopul lor este să transforme Kamen Bryag nu numai într-o rezervaţie naturală ci şi într-un centru cultural.

  Orice ajutor sau posibilă colaborare din partea unui ONG românesc este bine primită. Cei de la Eko North pot fi găsiţi pe Facebook aici şi în curând vor avea şi o pagină în engleză şi poate chiar în română.

  În apropiere este şi rezervaţia arheologică Yailata (sau Yaylata) care cuprinde ruinele unei cetăţi şi 101 morminte vechi de  aproximativ 7000 de ani. În zonă sunt aproximativ 40 de peşteri săpate în stâncă, chiar deasupra mării, şi urmele unei foste biserici care era clădită tot în stâncă. Mai multe informaţii despre rezervaţie si cele 270 specii de animale aici.

  În sat există şi un info center deschis de obicei de la 08:00 la 16:00, unde găseşti pe cineva care îţi poate da informaţii în engleză despre ce se poate face în zonă.

  Mai găseşti şi 2 galerii de artă, 4 magazine şi 3 restaurante unde mănânci bine cu preţuri între 1.5 leva şi 15 leva şi unde poţi găsi o supă de peşte excepţională.

  Satul are şi o trupă de folclor Bunicuţele din Kamen Bryag şi dacă aveţi noroc le puteţi vedea cântând şi dansând chiar în sat (de obicei la începutul lui iulie).

Unde stai în Tyulenovo

Comunicarea în engleză cu hotelurile de mai jos e mai dificilă, încercaţi în română, poate merge. Evitaţi email-ul pentru rezervări şi mai bine daţi un telefon.

• Hotel Orbita
• Hotel Delfina
• Villa Stefi

   Am stat puţin în dubiu dacă să scriu acest articol sau nu. O prea mare publicitate acestui loc nu poate decât să îi dăuneze, aşa cum s-a întâmplat cu Vama Veche. O să se formeze o trupă numită Grindu’ care va face locul cât mai cunoscut,  or să se construiască vile, hoteluri, piste de biciclete şi se va organiza Chitucstoc, festival menit să salveze Grindul, dar cu un singur rezultat – aducerea mai multor oameni total nepotriviţi pentru acele locuri.

   Grindul Chituc este o zonă cu mulţi kilometri de plajă pustie, unde încă nu s-au eliberat autorizaţii de construcţie, fiind parte din Rezervaţia biosferei Delta Dunării. Un nisip încă necurăţat de scoici şi alge (alge de fapt nici nu există), unde nu trebuie să asculţi respiraţia, mai mult sau mai puţin agitată, a celor din cortul de lângă tine (pentru că ai destul loc cât să îţi pui cortul la 100 de metri de ceilalţi), unde nu eşti obligat să suporţi manelele unora şi altora, şi nu eşti constrâns de un costum de baie.  Libertate. Cum ar fi zis cunoscătorii în Vama Veche acum mai mult de 10 ani.

         Cum ajungi

   De la Năvodari mergi pe drumul spre Corbul (există indicatoare). Chiar la ieşirea din sat se face un drum la dreapta înspre Vadu. Mergi pe el până vezi un indicator pentru Grindul Chituc – un alt drum la dreapta.  Mergi până dai de un loc bun de campare.

   Drumul nu este chiar cel mai bun şi este indicat să nu îţi iei o maşină foarte joasă, deşi am văzut şi Ford-uri, BMW-uri şi VW-uri. De la ultima casă din Vadu (cam unde este şi ultimul magazin), există un drum asfaltat, pe un singur sens şi cu multe denivelări. De la un punct, va trebui să mergi pe nisip, şi nu este indicat să te duci dacă a plouat mult ultimele zile. Fără o maşină de teren e posibil să rămâi împotmolit. Există şi o rută ocolitoare (vezi harta) care are mai puţine şanse de inundare.

   Un drum cu maşina Bucureşti – Grindul Chituc şi întors te costă undeva la 200 de lei, în condiţiile în care mergi cu viteză pe autostradă, ai aerul condiţionat pornit şi plăteşti 11 lei (x2) taxă de autostradă.

         Ce să iei în considerare

   Plaja este îngustă, cu un nisip curat (încă), scoici, nici urmă de alge, apa e curată, deşi acum cu inundaţiile nu prea îţi vedeai nici burta, şi poţi să mergi destul în larg până să îţi treacă nivelul apei de gât. Sunt mulţi curenţi în apă şi chiar dacă apa e caldă într-un loc, poate foarte bine ca la un metru mai la stânga să fie mai rece.

   Cele mai mari şanse sunt să nu îţi vezi maşina din cort, dar nu e cazul să dormi cu grijă pentru că nu se fură nimic. Dacă vii cu maşina de teren ar fi frumos să te gândeşti la liniştea celor din jur înainte să intri cu maşina pe plajă doar ca să le ai pe toate la botul calului.

   Grindul Chituc este o zonă aproape pustie. Asta înseamnă că nu vei găsi WC-uri, duşuri sau magazine. Adică va trebui să îţi faci aprovizionarea de acasă cu tot ce îţi trebuie (apă, mâncare, hârtie igienică, lemne de foc, şi cel mai important saci de gunoi pe care să îi iei plini înapoi). Există totuşi o construcţie din stuf – Cherhana – unde servesc mâncare (numai peşte) şi băuturi reci. Bineînţeles, şi preţurile sunt pe măsura pustietăţii (o apă la 0.5l e 6 lei, iar o bere 7 lei). Este bine ca pe lângă cort şi toate cele să îţi iei şi un umbrar. Singurul loc de stat la umbră e cherhanaua, dar are locuri limitate şi nu e chiar pe plajă.

   Zona are o faună unică (296 de specii de păsări), dar nu te aştepta să vezi prea multe de pe plajă, mai ales dacă nu eşti expert în aşa ceva. În schimb, noi am văzut un şarpe în apă (şi unul la fel pe uscat, aproape de cort), dar nu sunt veninoşi şi nu e motiv de “ia-ţi cortul în spinare şi fugi”. De asemenea, se pare că sunt şacali în zonă, dar cel mai probabil doar o să îi auzi.

   Şi pentru că tot suntem la capitolul faună, există o specie de insectă care se găseste din plin pe acolo, şi anume ţânţarul. Undeva începând de la 7-9 seara – după cum ţi-e norocul la vânt şi ploaie, şi până la 1-2 noaptea – sau chiar mai târziu daca nu pică roua, ţânţarii te atacă necontenit. Vei afla în acele câteva ore de groază că Autan, Off, sau orice altă loţiune antiţânţari nu are nici un efect, şi că oricâte haine ai avea, trompa ţânţarului e mai lungă decât stratul de haine de pe tine. Ce vedeţi în poza din stânga nu sunt fulgi de zăpadă, ci ţânţari. Că vorbeam de umbrar, dacă tot investeşti în aşa ceva este bine să îţi iei unul cu plasă de jur împrejur. În timp ce noi fugeam alergaţi de ţânţari înfometaţi, alţii mai destepţi stăteau linistiţi, dezbrăcaţi, la o bere şi o carte, la adăpostul plasei de ţânţari din jurul umbrarului. Am plecat de acolo ciuruiţi, scărpinându-ne în continuu cei 250 de km de drum până la Bucureşti.

         Ce să vezi pe lângă Grindul Chituc

   Dacă vii cu bicicleta la tine poţi să faci o plimbare într-o zi până la Gura Portiţei; găsiţi aici drumul prezentat pe larg.

   Cu maşina, din Corbul, poţi merge în direcţia opusă Constanţei, spre ruinele Histriei şi Cetatea Enisala.

UPDATE: ATENTIE! Camparea este interzisă şi poţi lua amendă. Detalii aici

   Am văzut într-un post anterior cum se ajunge în Istanbul. Dar acesta nu este un oraş pe care să îl poţi vizita într-o zi, şi dacă nu esti fan couchsurfing sau nu ai noroc de un răspuns afirmativ o să ai nevoie de un loc unde să îţi odihneşti oasele obosite.

   Mai jos găsiţi câteva hosteluri care par să merite toţi banii. Se găsesc şi ceva mai ieftine, dar de obicei merită să plăteşti 2 euro în plus pentru puţină curăţenie sau atmosferă bună.

          1.     Stray Cat

   -  Preţuri: de la 8€ pentru un pat în cameră de 6, la 25€ pentru pat în cameră single cu baie.

   -  Zona: între Taksim (centrul oraşului) şi coastă (Bosfor)

                la 5 minute de tramvai, metrou şi ferry

                la 10 minute de zona istorică a oraşului (Moscheea Albastră, Hagia Sophia, Marele Bazar şi Băile Turceşti) şi de cluburile de noapte

   -  Inclus în preţ: mic dejun, ceai şi cafea la discreţie

   -   există spălătorie de haine, hostelul este nou şi curat, camerele spaţioase şi paturile confortabile

   -  ar trebui evitat de cei alergici la pisici

          2.     Istanbul Harmony

   -  Preţuri: 9€ în cameră de 14 paturi şi 12€ în cameră de 12

   -  Zona: în centrul Sirkeci

                la 5-10 minute de Palatul Topkapi, Moscheea Albastră şi Hagia Sophia

   -  Inclus în preţ: mic dejun şi cină, internet wireless în cameră

   -   terasă pe acoperiş, bucătărie

   -   nu există dulapuri cu cheie în camere, doar seif la recepţie

          3.     Hush Hostel

   -  Preţuri: de la 11€ patul în cameră de 8 la 18€ în cameră dublă cu baie comună

   -  Zona:  este singurul hostel situat în partea asiatică a oraşului, într-o casă renovată din perioda otomană, într-un cartier sigur – în centrul Kadikoy (cartier studenţesc).
                doar 20 de minute până în partea europeană

   -  Inclus în preţ: internet, jocuri video (cum ar fi guitar hero), filme pe dvd

   -  există spălătorie de haine, dulapuri cu cheie în cameră

   -  grădină pentru relaxare, galerie de artă în incită, party-uri la subsol

          4.     Hostelon

   -  Preţuri: de la 10€ pat în cameră de 8, la 15€ în cameră dublă cu baie comună

   -  Zona: nu este chiar în inima oraşului, dar în zonă sunt multe magazine tipic turceşti

                ajungi uşor pe jos sau cu tramvaiul în punctele turistice esenţiale

   -  Inclus în preţ: internet, mic dejun, ceai şi cafea toată ziua

   -  există spălătorie de haine, dulapuri

   -  are nota cea mai mare cam peste tot – toată lumea îi laudă curăţenia

          5.     Istanbul Sydney Hostel

   -  Preţuri: de la 13€ în cameră de 8, la 32€ în cameră dublă cu baie

   -  Zona: în centrul istoric (Sultanahmet)

                la 5 minute de obiectivele turistice importante

   -  Inclus în preţ: mic dejun, internet, convorbiri telefonice locale, jocuri (table, şah), hartă a oraşului

   -  terasă pe acoperiş cu vedere la mare, dulapuri cu cheie la recepţie

Update (la sugestia lui Mario)

          6.     Sultan Hostel

   -  Preţuri: de la 9€ in camera de 24 cu baie sau 16 fara, la 27€ în cameră dublă cu baie.

   -  Zona: în centrul istoric (Sultanahmet)

                la 5 minute de obiectivele turistice importante

   -  Inclus în preţ: mic dejun până la 10am, sucuri şi cafea până la 6 pm, wireless

   -   terasă pe acoperiş, singura cameră comună din păcate, fiind închisă pe timp de iarnă

Şedere plăcută!

   Iubitor al cortului sau nu, să campezi în natură poate fi ingredientul minune pentru o excursie low cost.

   Teoretic poţi campa oriunde în lume dacă găseşti proprietarul locului şi acesta îţi dă aprobarea. Sau dacă ai grijă să pui cortul după ce se lasă întunericul, să pleci devreme şi să nu agiţi prea tare focul de tabără. În general: să fii discret.

   Dar..

   Hai să vedem în ce ţări  poţi campa gratis oriunde. Sau nu.


Este admis sau este ușor și tolerat în:

• Turcia
• Islanda
• Cehia
• Scoţia – nu pe proprietate privată
• Estonia -este admis pe  domeniile publice şi pădurile publice. Deasemenea orice fâşie de pământ aflată la 6 metri de mare este domeniu public.
• Finlanda
• Suedia –Conceptul se numește Allemansrätten (dreptul fiecarui om). Se poate campa oriunde  dacă eşti la o distanţă minimă de 300 m de o casă.
• Norvegia - la fel ca in Suedia, până la 48 de ore si la minim 150 m de case
• Irlanda- nu e ilegal ( observaţi nuanţa) şi este tolerat, dar mai bine întrebi înainte
• Polonia
• Croaţia
• Bulgaria
• Australia – este legal
• Noua Zeelanda – este legal
• SUA – poti campa pe domeniul public federal la minim 100 metri de drum. Nu se aplică în parcurile naţionale unde trebuie să campezi în locurile amenajate
• Rusia – se poate oriunde mai puţin pe pământurile bisericii, în grădinile private şi în zona rezervoarelor de apă pentru oraşe (sunt de obicei semnalizate).
• Maroc
• Hawaii – în unele Parcuri naţionale este gratuit dacă ai plătit biletul de acces. În altele trebuie să obţii un permis care este gratuit.
• Argentina – în Parcurile Naţionale
• Mongolia
• Vietnam – mai ales în nord (Halong)
• Laos – unele zone
• Cambodgia
• Thailanda – în parcurile naţionale şi pe unele plaje
• India - în zonele rurale

Nu este admis şi este mai greu în:

• Elveţia
• Olanda
• Belgia
• Grecia -  în Grecia sunt totuşi locuri în sudul regiunii Peloponez unde se poate campa. Este interzis să îţi pui cortul pe plajă şi poţi să ajungi şi la răcoare o noapte pentru aşa ceva. Ştiu cazuri. Totuşi este de reţinut şi foarte interesant că este interzis să pui cortul nu să dormi fără cort. Deci dacă ai izopren şi sac de dormit  şi dormi pe plajă nu-ţi pot face nimic!  Având în vedere că nopţile în Grecia vara sunt foarte călduroase…trageţi singuri concluzia.
• Italia – doar cu acordul proprietarului. Pe plaje nu se poate.
• Anglia şi Wales
• Croaţia – nu ar fi legal, dar totuşi posibil
• Spania –  este interzis să stai cu cortul, dar nu este interzisă aşa-zisa “pernoctando” adică înnoptarea cu intenţia vizibilă de a sta doar o noapte, eventual fără cort.
• Portugalia – interzis dar tolerat
• Franţa – interzis dar tolerat având în vedere că exista întinderi vaste relativ nepopulate
• Germania
• Austria
• Canada – se poate doar  în zonele de provincie şi mai sălbatice
• China – Mai ales în partea de Est
• Brazilia
• Japonia – deşi multi oameni o fac totuşi
• Danemarca –  nu este permisă camparea oriunde, dar sunt locuri special amenanjate pentru asta ( aproximativ 750)  de către localnici sau primăriile locale mai ales pe coastă şi în păduri unde ai voie să stai maxim 2 nopţi.

Lista rămâne deschisă.

   De reţinut: cam peste tot este interzis să faci focul.

    Curios totuşi,ţările în care este permis şi ai o grămadă de loc sălbatic, sunt chiar ţările unde localnicii sunt mai dispuşi să te primească la ei în casă.

   Cel mai sănătos este să întrebi localnicii şi dacă eşti lângă o proprietate privată , chiar dacă este legal să ceri de formă permisiunea. Cine ştie, poate nici nu ai nevoie de cort .

Voi aţi încerca/încercat aşa ceva?

Dacă aţi încercat ce experienţă aţi avut?

      În primul rând, cea mai rapidă, uşoară, şi probabil ieftină metodă de a ajunge în Veneţia este cu avionul. Dacă ţi-ai planificat din timp excursia, cu siguranţă ai găsit zboruri chiar şi la 50 € dus întors. Şi sperăm că ţi-ai planificat excursia pentru weekendul 12-14 februarie, pentru că sâmbătă 13 februarie se anunţă cea mai tare zi a carnavalului. Găseşti programul pe site-ul oficial.

      Bun, dar cea mai arzătoare problemă pe care o ai în cazul unei excursii planificate de tine este unde dormi? Şi te asigur că e într-adevăr o chestiune dificilă, având în vedere că media hotelurilor ieftine de pe insulă este la 60 – 90 € pe noapte pentru o cameră dublă. Pentru că majoritatea celor ce ajung în Piaţa San Marco în fiecare zi sunt turişti, nu e de mirare că la o simplă căutare pe google am gasit chiar şi 1530 de hoteluri în Veneţia.

      Ca să te scutim pe tine de o căutare ce se anunţă cu dureri de cap, am întrebat în stânga şi în dreapta şi am găsit câteva locuri unde poţi dormi liniştit şi să îţi mai rămână şi bani de mâncare. Nu sunt prea mari şansele să găseşti un hostel foarte ieftin pe insulă, de aceea am căutat şi câteva locaţii pe continent (Mestre). Te costă doar 1€ si 15 minute cu autobuzul sau trenul ca să ajungi din Mestre la Piazzale Roma din Veneţia insulară. Dar, ca să prinzi atmosfera veneţiană, e bine să stai măcar o noapte şi pe insulă.

      Ţine totuşi minte, în extrasezon se aplică aproape peste tot principiul cât plăteşti atâta face.În sezon totuşi, există alt principiu: întotdeauna plăteşti mai mult decât face. Oricum, pe cei mai romantici, care vor intimitate şi cărora nu le pasă de Valentine’s Day sau de Carnavalul de la Veneţia, îi sfătuim să îşi aleagă o perioadă în extrasezon. Atunci te poţi bucura de liniştea unui orăşel cu adevărat romantic, te poţi pierde prin străduţele înguste tipic italieneşti şi îţi permiţi chiar mai multe nopţi într-o cămăruţă cu vedere la canal.

Preţurile de mai jos sunt verificate la 1 februarie 2010, şi se pot modifica substanţial in funcţie de sezon.

Pe continent – am găsit hoteluri, nu hosteluri , dar condiţiile sunt asemănătoare:

1. Hotel Giovannina
• Preţuri de la 9€/pers în cameră de tip hostel

  23€/cameră, la o cameră dublă

  în timpul Carnavalului de la 26 la 45€/pers

• + uri: la 5 minute de autobuzul si trenul care duc spre Venetia;

  aproape de gară, unde poţi lua autobuzul spre aeroport pentru 3€

  dacă ai venit cu RyanAir, autobuzul lor opreşte chiar lângă hotel

  noaptea te poţi plimba prin Piaţa Feretto care este foarte aproape

• - uri: taxă pentru internet

  este hotel, nu hostel, deci nu include facilităţi, cum ar fi bucătărie sau cameră comună

  o singură cheie la camere (chiar şi pentru cele de tip hostel)

  presiune mică la duşuri

  se pare ca nu stau atât de bine nici la capitolul încălzire

2. Hotel Nuova Locanda Belvedere
• Preţuri de la 10€ /pers în cameră de tip hostel

  23€/cameră, la o cameră dublă

  în timpul Carnavalului de la 24 la 38€/pers

• + uri: la 10 minute de autobuzul şi trenul care duc spre Veneţia

  frigider, TV şi cameră comună

  curăţenie, paturi bune, prosoape

  aer condiţionat şi încălzire

  un balcon drăguţ pentru micul dejun

  hartă a Veneţiei distribuită gratuit

• - uri: taxă pentru internet

  nu au bucătărie

3. Hotel Altieri
• Preţuri de la 15€ /pers în cameră triplă

  17€ /pers în cameră dublă

  în timpul Carnavalului de la 23 la 49€/pers

• + uri: chiar lângă staţia de autobuz spre Veneţia

  la 5 minute cu autobuzul de aeroportul San Marco

  internet gratuit

  adevărate condiţii de hotel: TV, telefon, aer condiţionat, baie proprie, uscător de păr

  supermarket în apropiere

  micul dejun inclus în preţ

• - uri: într-o zonă puţin mai rău famată, pe timp de noapte

  unii mai pretenţioşi au raportat câteva mirosuri ciudate

Pe insulă :

1. Flat CàCorte
• Preţuri: am găsit la 3.30€/pers în cameră triplă, dar şi la 30€ cu o noapte înainte pentru aceeaşi cameră. Se pare că aici chiar trebuie să pândeşti camerele

  în timpul Carnavalului de la 32 la 55€/pers

• + uri: chiar lângă staţia de vaporetto (vaporul public)

  la 15 min de mers pe jos până la Piaţa San Marco

  într-o zonă mai puţin turistică

  recent renovată

  camere mari

• - uri: doar 3 camere

  fără bucătărie

  nu există TV (desi aş tinde să pun acest aspect la plusuri)

  rezervarea e obligatorie pentru minim 2 nopţi (poate de aici şi diferentele de preţ între nopţi)

2. Hotel Alla Salute
• Preţuri de la 10€ /pers în cameră de tip hostel

  14€/pers în cameră dublă

  în timpul Carnavalului de la 41 la 95€/pers

• + uri: la 3 minute de mers pe jos de Piaţa San Marco

  mic dejun inclus în preţ lăudat de toată lumea

  vedere la canal

  wi-fi gratis şi calculator cu acces la internet în lobby

• - uri: iarna se inundă canalul până la nivelul uşii de 2 ori pe zi pentru aproximativ o oră

  atenţie la camerele de la etajul 3 – încălzirea şi apa nu funcţionează foarte bine

  chiar dacă plăteşti cash, hotelul va cere numărul cărţii de credit şi îţi va bloca banii pentru 15 zile

  destul de frig dimineţile de iarnă şi prea cald vara (nu există aer condiţionat)

3. Hostel Ai Boteri
• Preţuri de la 11€ /pers în cameră de tip hostel

  17€/camera, la o cameră dublă

  în timpul Carnavalului de la 30 la 50€/pers

• + uri: la 2 minute de mers pe jos de Podul Rialto şi 15 min de gară sau autobuz

  bucătărie nouă şi complet funcţională

  chiar lângă zona pieţei Rialto – o atmosferă de dimineaţă tipic veneţiană, locală nu turistică

  dacă eşti norocos, Ali – recepţionerul îţi va arăta măştile de carnaval confecţionate de el

• - uri: nu prea merge încălzirea iarna, nici aerul condiţionat vara în toate camerele

  noaptea este gălăgie

4. Hostel  Francesca’s B&B
• Preţuri de la 18€ /pers în camera de tip hostel

  în timpul Carnavalului 23€/pers, în zilele în care nu este totul ocupat

• + uri: la 15 min de staţia de autobus şi 10 minute de Piaţa San Marco

  acces la internet şi hărţi cu Veneţia

  bucătărie

• - uri: singura problemă pe care am găsit-o cu acest hostel e că nu are o atmosferă tipic italienească (de înţeles având în vedere că este ţinut de o familie de chinezi)
5. Barca Guest House
• Preţuri de la 30€/cameră dublă

  în timpul Carnavalului de la 15 la 45€/pers, în zilele în care nu este totul ocupat

• + uri: la 3 minute de staţia de autobuz şi 30 de minute de Piaţa San Marco

  intim, fiind un apartament într-un bloc obişnuit de italieni – atmosferă tipic veneţiană

  camere spaţioase şi curate

• - uri: nu exista recepţie, deci trebuie să suni pentru check-in
  fără aer conditionat

  plata numai cash

  nu e un loc prea bun pentru socializare

        LATER EDIT

Cum la jumătatea lui septembrie preţurile hotelurilor de mai sus erau mult mai ridicate, am căutat un camping accesibil financiar oricărui călător. Singurul care a părut să merite a fost Camping Serenissima

• Preţuri 6€/pers la cort
  13€/pers în căsuţă cu 2 paturi single
  19€/pers în căsuţă cu pat matrimonial
  au mai multe opţiuni, cu sau fără baie in cameră sau pentru corturi şi rulote. Verificaţi website-ul.
• + uri: un loc liniştit, verde, departe de agitaţia turistică
  magazin şi restaurant în incintă
  recepţie 24/7
  în general curat
  apă caldă non stop
• - uri: destul de departe de Veneţia, dar există autobuz direct până în Piazzale Roma (25-30 minute) şi unul până la gara din Mestre (10 minute), ambele pentru 1,10€
  Duşurile pentru căsuţele care nu au baie se află afară, deci nu e indicat un duş acolo iarna
  Căsuţele au pereţii foarte subţiri şi se poate face cam frig, dar e mai bine decât în cort.

      Găseşti câteva sfaturi pentru a te bucura de o plimbare cu gondola aici.

Vezi Hostels Venetia în hartă mare