Am petrecut o luna in Penisula Yucatan din Mexic, strabatand-o in lung si in lat, si tot n-am vazut tot, dar am ajuns la concluzia ca este o destinatie superba de calatorie si ne-am gandit sa impartasim cateva sfaturi si putin din experienta noasta.

Cum a fost si ce am facut pe acolo poti vedea in filmulet, iar mai jos vei gasi si cateva sfaturi si recomandari.

Tips & Tricks pentru Penisula Yucatan

- Se gasesc zboruri avantajoase prin  Condor, companie de linie destul de ok. Noi am gasit Bucuresti-Cancun cu escala in Munich si am dat cam 340 de euro pe un bilet dus luat cu 2 saptamani inainte, cu bagaje de cala incluse.

- Poti sa iti cumperi ieftin o cartela cu Internet 3G/4G, operatorul recomandat  si cu cea mai bun acoperire fiind Telcel. Noi am luat Movistar si a fost ok, desi in afara oraselor nu aveam semnal cum ne-am fi dorit. Verifica inainte daca iti merge telefonul pe frecventa din Mexic pe http://frequencycheck.net  (ale noastre nu erau compatibile asa ca aveam doar EDGE si nu 3G).

- Aproape peste tot poti sa mergi cu autobuzul. Gasesti preturi si trasee pe http://www.ado.com.mx .  Fiecare oras are o autogara ADO, aceasta fiind compania cea mai mare, confortabila si cunoscuta de transport din zona. Preturile variaza, dar nu sunt mari si se pot cumpara bilete si online. In autobuze este, de obicei, super frig de la aerul conditionat, chiar daca afara sunt 30 de grade afara, asa ca ia-ti si un hanorac sau o patura cu tine.

- La cazare trebuie sa dai peste $40/noapte pe camera daca vrei sa stai ok. Poti gasi si cu $20-$25/seara camera, dar mai faci niste compromisuri. Sunt destule hosteluri pentru cei care calatoresc singuri cu preturi de $10-$15 pe seara/pat. Preturile la cazare sunt usor negociabile, mai ales daca stai mai multa vreme, dar nu trag de tine ei, trebuie sa intrebi tu.

- Am folosit cu succes AirBnB prin mai multe locuri, in special in Cancun unde am gasit cazare buna asa. Am gasit cazare si walk-in, dar de obicei am gasit camere mai ok si cu mai putin efort rezervand pe AirBnb sau pe Booking.com.

-  Taxi-urile sunt ieftine, dar ai grija sa negociezi putin. Ajuta mult daca vorbesti ceva spaniola, vei primi preturi mai bune.

-  Poti plati cu cardul in destul de multe locuri si sunt bancomate la tot pasul.

Cum e cu mexicanii astia?

- Mexicanii (mai ales mayasii) sunt foarte prietenosi, curiosi si primitori, dar si isi vad de treaba. In Peninsula Yucatan te descurci cu limba engleza, dar ajuta daca stii spaniola.  In Yucatan se vad clar trasaturile specifice ale mayasilor si in unele sate izolate inca se mai vorbeste maya.

- Mancarea nu este asa picanta, daca nu cumva pui sosurile pe care ti le dau ei cu orice comanzi.

-  Sunt mariachi in fiecare restaurant si de obicei nu sunt platiti de patronul localului, ci asteapta tips de la cei care mananca sau beau ceva in local. O sa vezi mariachi si pe strada, pe feribot sau in autobuz, lucru care adauga la farmecul local.

-  Daca iti place guacamole, ai nimerit unde trebuie, este in absolut orice. Mexic e cel mai mare exportator de avocado.

- Senzatia este ca 80% din turistii de aici sunt americani si nu cred ca e doar o senzatie, se simte puternic influenta culturala a americanilor.

-  Multi mexicani au fost in America sau chiar au lucrat acolo cativa ani, dar nu stiu o boaba de engleza.

- Orice tur organizat este destul de scump si preturile sunt in dolari.

- Sa inchiriezi un scuter este minim $25/zi, de 5 ori mai mult ca in Asia. Sa inchiriezi o masina te va duce $30-40 pe zi si e o varianta buna daca vrei sa ajungi usor in anumite zone in care cu autobuzul e mai dificil  (precum Las Coloradas – lacul roz sau Rio Lagartos).  Benzina este foarte ieftina, dar evident ca ei o sa se planga ca e scumpa.

- In 90% din cazarile in care am stat (cu exceptia resorturilor de fite) era galagie intr-un fel sau altul. Geamurile sunt subtiri si mereu se gaseste cate un mexican sa bata cu ciocanul in ceva. Sau e vreo discoteca aproape. Ar fi bune niste dopuri de urechi.

-  Chiar si cand e frig, e cald. Cand am fost noi (ianuarie-februarie) era o perioada fooooarte friguroasa pentru ei si erau 24-25 de grade ziua si minima absoluta a fost de 14 grade noaptea.  Vara este foarte cald.

-   Peninsula Yucatan pare foarte sigura. Este politie peste tot si n-am simtit nimic dubios. Foloseste bunul simt, ai grija de lucrurile tale si o sa fii ok.

-  N-am facut nici un vaccin, dar e bine sa ai spray contra tantarilor pentru ca in unele zone (mai ales in insule) sunt destul de agresivi.

-  Mergi la cenote, sunt fascinante si un pic scary.  In Peninsula Yucatan sunt peste 5000 de astfel de cenote in care poti sa intri, sa inoti, sa faci snorkeling sau diving. Pretul de intrare variaza.

- Daca mai pui 250 de euro si iti iei un bilet dus-intors  Cancun – Havana (Cuba) si poti sa mergi si in Cuba.

-  N-am platit viza (on arrival) la intrare si nici taxa de iesire din Mexic (informatie valabila in martie 2016).

Ce am vizitat noi?

- Cancun – Orasul nu este cine stie ce, dar este interesant. Este mai avantajos sa iti iei cazare aici si sa mergi la plaja in zona hotelera (autobuzul este 11 pesos) decat sa te cazezi direct in zona hotelera, desi aici e mai animat, mai aproape de apa si te poti bucura de niste privelisti cel putin interesante.

- Isla Mujeres – Se ajunge cu feribotul din Cancun in 30 de minute. Culoarea apei este incredibila, dar in apa nu o sa vezi prea multe pentru ca turismul excesiv a dus la distrugerea coralilor. Este destul de turistica insula si ai acces la plaja mai mult prin resorturi. Merita vizitata, insa asteapta-te la preturi umflate.

- Isla Holbox - Mai la nord de Cancun si mai greu accesibila, Isla Holbox este, se spune, cum era Tulum acum 10 ani, un fel de Vama Veche asa. Trebuie sa iei autobuz pana in Chiquila si apoi un feribot sau o barca pentru a ajunge pe insula. Gasesti cazari incepand de la $20/ noapte (pentru ceva basic) pana la $100/noapte pentru ceva de semi-lux. Plaja de aici e superba si daca mergi vara ai sansa sa inoti cu manta rays si rechini balena, o experienta unica. Internetul este decent, dar destul de lent.

- Tulum Pueblo – Este un orasel destul de viu in care se construiesc cu spor noi locuri de cazare. Preturile sunt mai ok decat in Tulum Playa, dar esti la 10 minute cu masina de plaja.  (cazare ok la Hotel Addy – 500 mxn/noapte cu mic dejun si internet bunicel). Ne-a placut foarte mult Gran Cenote la care am ajuns tot cu bicicleta.

- Tulum Playa  – Unde am ajuns cu bicicletele (cam 30 de minute de biciclit din Tulum Pueblo). Este langa ruinele mayase si se intinde pe zeci de kilometri, incluzand o rezervatie naturala. Cazarile de aici pornesc de la $60/camera/noapte pentru ceva basic, dar privelistea merita, cred.

- Puerto Morelos – un orasel mic, dragut si romantic cu apa ca in filme. Am stat putin, dar ne-ar fi placut sa mai stam. Si in Puerto Morelos si in Cancun am vazut kitesurferi, pentru cine e interesat.

- Bacalar - La aproximativ 3 ore de Tulum cu autobuzul. Un loc foarte linistit, laguna este intr-adevar foarte frumoasa, mai ales cand este soare, dar pe noi nu ne-a impresionat extrem de tare. As recomanda maxim 3 zile aici, poate chiar 2.

- Valladolid - Un orasel destul de pitoresc si linistit la cam 2 ore de Tulum si 3 ore de Cancun. Destul de aproape de Valladolid sunt Cenote Samula si Xkeken la care poti ajunge cu taxi-ul sau cu bicicleta, ambele merita vazute.

- Chichen Itza – Poti ajunge usor din Tulum sau Valladolid si merita sa stai o zi sa te plimbi printre ruine. Ia un ghid sau citeste inainte despre istoria locului (desi nimeni nu stie ce s-a intamplat exact) ca sa intelegi mai multe.

Per total ne-a placut foarte mult in Mexic si cred ca o sa ne mai intoarcem. Daca ai intrebari, te rog sa le pui intr-un comentariu.

*Dacă vrei să primeşti ultimele articole publicate de noi plus alte ştiri şi informaţii interesante urmăreşte-ne pe  Facebook sau Instagram şi abonează-te la newsletter.

Articol de Lavinia Nistor 

Știam prea putine lucruri despre Cambodgia înainte să o vizităm, însă turul de 10 zile pe care l-am făcut aici ne-a învățat mai multe decât orice lecție de istorie si civilizație.

Am străbătut Cambodgia de la nord la sud într-o călătorie care ne-a trecut treptat de la extaz, la vederea complexului Angkor Wat, la puțină agonie rătăcită în capitala Phnom Penh și iar la încântare în paradisul terestru din Koh Rong.

Ca pregătire pentru o călătorie în Cambodgia v-aș recomanda atât: să veniți cu inimă deschisă.

Cambodgia este o țara frumoasă cu un trecut dureros, printre care un genocid atroce din vremea khmerilor roșii. Este o țara plină de contraste și culori unde veți cunoaște atât traficul haotic asiatic, căldura excesivă, hărțuirile tuk-tukistilor, mizeria cât și zâmbetele calde ale unei culturi diferite și poate cele mai frumoase locuri pe care le-am văzut până acum. Nu vă recomand Cambodgia dacă sunteți în căutare de confort și sejur all-inclusive, însă v-o recomand cu încredere ca o călătorie inițiatică în Asia.

Pentru noi a început așa…

Drumul spre Angkor Wat

Am plecat din Bangkok spre Siem Reap dimineața cu un autobuz de tipul ratelor românești de prin anii ’90, cu perdeluțe cu trandafiri și ciururași la geam și muzică tailandeză la maxim. Distracția s-a terminat când am ajuns la vama cu Cambodgia unde a trebuit să schimbăm bus-ul cu unul mai puțin sofisticat, să stăm la o coadă ca “pe vremuri” pentru vize și să trecem, la propriu, granița pe jos.

N-am mai văzut niciodată o diferență atât de mare între granițele unor țări invecinate. În timp ce thailandezii te organizau civilizat la coadă într-o clădire modernă cu aer condiționat, la Cambodgieni viza (care costă $30) se ia de la un ghișeu-dispensar unde vameșii te roagă deloc discret să le donezi și lor 100 de Thai Baht de o bere , dacă se poate. Iei ștampila cambodgiană (nu că n-ai fi putut trece lejer granița pe jos fără să te întrebe nimeni nimic) și mergi printre căruțe , tuk-tuk-uri și copii în fundul gol să-ți continui călătoria, de data asta cu un autobuz cambodgian pe șosele care numai cu asta nu semănau.

Și am ajuns la Angkor Wat 

Mi-e greu să descriu în cuvinte câte emoții te cuprind când vezi un asemenea loc și nu exagerez când spun că este probabil cel mai impresionant obiectiv pe care l-am văzut până acum în explorările noastre. Merită orele petrecute pe bus ca să ajungi acolo, merită chiar și oboseala, căldura și trezitul la 4 dimineața ca să prinzi răsăritul de la 5 dimineața.

Am ajuns acolo pe întuneric , prin spatele complexului în ideea că vom evita gloata de turiști de la intrare și vom prinde răsăritul singuri în templu.Faptul că am ajuns la ora aia a fost poate cea mai inspirată idee pentru că, întradevăr, în templu nu era nimeni, ceea ce ne-a făcut să ne simțim ca într-un documentar Național Geographic în descoperirea Angkor Wat-ului. Începusem să ne gândim că poate în zona aia nu vin turiștii ca 2 ore mai târziu locul să fie împânzit de blitzuri, chinezi și cozi de vizitare. Partea cu răsăritul am planificat-o în schimb cam prost întrucât Angkor Wat este orientat spre vest astfel că unde ne-am cocoțat noi n-am prea văzut soarele, însă lumina ce cade pe templu la orele dimineții este absolut minunată și merită tot efortul.

Care-i treaba cu Angkor Wat ăsta…

Angkor Wat este cel mai important parc arheologic din sud-estul asiatic și reprezintă mărturia existenței unei civilizații impresionante și a celui mai mare oraș pre-industrial din lume. Imaginați-vă un oraș destul de sofisticat, cu peste un milion de locuitori, cândva în secolul 12 d.Hr.

Este și UNESCO World Heritage site din ‘92, program prin care sunt protejați 400 km pătrați de teritoriu, impresionantele temple și monumente, simbolurile și decorațiunile și sistemul hidraulic foarte complex. Intrarea pentru o zi costă $20 de dolari, iar un pass pentru 3 zile este $40. 

Templul principal, cel mai mare și mai impresionant, care apare în toate pozele, a fost de-a lungu timpulul templu hindus, apoi buddhist, apoi hindus, apoi iar buddhist și are o istorie fascinantă.

Pentru a vizita tot complexul ai ca opțiuni tuk-tuk, biciclete sau motorete cu șofer (nu poți închiria scuter in Siem Reap, dar poți veni cu el din altă parte). Majoritatea șoferilor de tuk-tuk îți vor propune două tururi, unul scurt de aproximativ $14 la cele mai vizitate temple, și unul lung $17-$20 (care merită pentru că te duce la templele mai îndepărtate unde sunt mai puțini turiști).

Ținând cont că soarele ardea destul de puternic am ales un tuk-tuk ca să ne mai bată puțin vântul , să fie mai ușor să tot oprim și pentru a ne bucura mai bine de tot ceea ce vedeam pe traseu. A fost o alegere bună întrucât o vizită la un templu pe o căldură de 40+ grade este destul de obositoare iar distanțele între temple sunt în general generoase. Am vizitat temple pe parcursul a 2 zile , deși ca să vezi tot complexul cred că îți trebuie cam o săptămână în Siem Reap.

Cele mai importante temple, reprezentative din punct de vedere arhitectural și pline de semnificații simbolice, sunt Angkor Wat (cel mai vizitat) , Bayon (templul cu fețele gigantice ale regilor budisti), Preah Khan și Ta Prohm (templele în care natura și-a reintrat în drepturi).

Vă recomand să vă faceți timp o dată în viața asta să ajungeți să vedeți Angkor Wat-ul.

Un stop in capitala Phnom Penh.

Următoarea destinație din traseul nostru a fost capitala Phnom Penh. Haosul și agitația de pe străzi ne-au adus aminte considerabil de India, însă canicula, aglomerația de tarabe, tuk-tuk-uri și mizeria ne-au făcut să ne dorim rapid să schimbăm peisajul. Capitala ne-a oferit însă o lecție importantă de istorie a Cambodgiei, o istorie tristă a unuia dintre cele mai dure și sângeroase regimuri comuniste din lume.  Acum 40 de ani mai mult de un sfert din întreaga populație a țării a fost exterminată, iar martorul acestei perioade este locul unde au fost uciși cei mai mulți dintre ei, numit acum Killing Fields (Câmpiile Morţii), pe care il puteți vizita lângă Phnom Penh.

Scopul khmerilor roşii era acela de a reconstrui Cambodgia din temelii, absolut toţi cetăţenii să participe doar în proiecte rurale alături de respingerea oricărei influenţe occidentale,interzicerea educației si a practicilor religioase. În acele timpuri, în Cambodgia erau împuşcaţi inclusiv cei care ştiau o limbă străină, ba chiar şi oamenii care purtau ochelari de vedere sau râdeau şi plângeau în public. Regimul Khmerilor Roşii condus de Pol Pot a împletit ideologiiile extremiste cu animozităţile etnice şi dispreţul diabolic faţă de fiinţa omenească pentru a da naştere la represiune, dezastru umanitar şi nenumărate crime.

Cum este și cum se simte capitala Cambodgiei

Totodată în Phomh Penh ne-a încântat să găsim Piața de Noapte (Night Market) unde am putut degusta o serie de delicatese locale (printre preferatele noastre: Amok- curry cu suc de nucă de cocos servit în recipientul natural lucrat din frunze de palmier, Fried Ice Cream și sucul de trestie). În mijlocul tarabelor cu mâncare sunt întinse covoare în stilul arăbesc (papucii la intrare) unde îți poți savura cina pe jos, la propriu, alături de localnici.

După zilele de toropeală petrecute aici experiența unui tradițional masaj khmer a mers de minune. Recomand ca un MUST al experienței cambodgiene și sincer față de strechingul thailandezilor, masajul khmer aduce mult mai mult cu ideea de “masaj-uiți de tine” pe care o așteptam în Asia.

Cambodgia este o țară a contrastelor și trebuie să recunosc că în Phnom Penh am avut de multe ori senzația că scenele din jur sunt cumva regizate. Hoteluri luxoase față în față cu vânzători ambulanți de pește, Porsche la stop lângă tuk-tuk-uri, copii goi alergând printre terasele cu vedere la râu unde vesticii servesc cina, precum și faptul că se vorbește franceză și engleză și se plătește în dolari (inclusiv la bancomate poți extrage numai dolari) fac din Cambodgia o destinație fascinantă și unică în felul ei.

Însă după atâta agitație în jur și povești tragice, vroiam altceva, ceva mai relaxant, în mijlocul naturii unde timpul nu se mai măsoară în minute și ore fixe, unde mintea stă pe loc și sufletul înflorește. Din fericire Cambodgia are și așa ceva in litoralul din sud, Sihanoukville și insulele din Golful Thailandei.

Welcome to Paradise

Astfel am ajuns în Koh Rong, cea mai mare insulă a Cambodgiei, un adevărat paradis terestru, cea mai frumoasă insulă pe care am avut ocazia să o vedem până acum în explorările noastre. Junglă 90% din insulă (încă), nisip alb și fin gen Maldive, apa “crystal clear”, oameni frumoși și doar câteva cazări disponibile, deși chemarea turistică începe să se resimtă și aici prin nenumăratele construcții la care se lucrează de zor pe unele din plajele unde doar crabii sunt localnici.

Concluzii

Între plimbări prin junglă, snorkeling, somn de prânz în hamac, bălăceală,  fresh-uri de mango și nucă de cocos am reușit să ne punem gândurile în ordine și să tragem câteva concluzii:

OAMENII. O lecție importantă în Cambodia am primit-o de la oamenii ei. Deși au avut ani de război, genocid, sărăcie și orori cambodgienii sunt printre cele mai generoase, calde și umile nații pe care le-am cunoscut. Nu ai cum să nu fii cucerit de mulțimea de zâmbete care te întâmpină, iar deschiderea și bucuria oamenilor este molipsitoare . Să mai spun că pentru a mulțumi cuiva e suficient să răspunzi prin calm și un zâmbet?

Cambodgienii sunt recunoscători pentru ceea ce au, sunt iertători și toleranți. Deși săraci material privirile lor sunt calde și mereu “puse pe șotii”. Poate că și învățăturile buddhiste își spun cuvântul și îi ajută să trăiască frumos, însă totodată urmărindu-i, mi-am reamintit de frumusețea lucrurilor mărunte si de fericirea simplă și necondiționată ce se regăsește permanent în noi.

SĂRĂCIA. Situațiile mai puțin “comfy” în care ne-am găsit au fost cele care m-au impactat cel mai mult și totodată cele din care am avut cel mai mult de învățat. Nu cred că trebuie să te ferești de experiențele mai dure, ci să empatizezi și să încerci să înțelegi cultura în care te afli, în cazul Cambodgiei, urmările unui trecut tragic amestecat cu un prezent dătător de speranțe. Pentru că am văzut și alb și negru acum pot spune că iau acasă o variantă îmbunătățită a mea, mai matură, mai umilă și mai recunoscătoare pentru tot ceea ce am primit de la viață.   

O LUME MAI BUNĂ. Sentimentul de neputință pe care l-am resimțit în fața sărăciei oamenilor pe care i-am văzut în Cambodgia m-a făcut să mă întreb ce putem face pentru a schimba starea de fapt. Simplu, clișeic, m-am întrebat: cum putem face o lume mai bună? Ulterior mi-am dat seama că am pus problema greșit. Răspunsul l-am găsit în cuvintele lui Ghandi : “Be the change you want to see in the world”. Schimbarea în lume trebuie să înceapă cu TINE. Schimbarea începe odată cu conștientizarea faptului că ai un rol in imediata vecinătate, că poți schimba ceva și acel ceva ești TU însuți.

Nu îi poți schimba pe cei din jurul tău dar te poți schimba pe tine, și singura formă de a te schimba pozitiv este din interior. Interiorul tău. Trăiește cu cea mai bună variantă ta. Ai grijă de tine și caută să fii mai mult decât un ajutor pentru ceilalti, un exemplu de a trăi, o sursă de inspirație pentru cei din jur si doar așa vei putea crea valuri de posibilități exponențiale în jur.

Odată ce tu te schimbi și lumea din jurul tău va începe să se schimbe. Puțin cu puțin, de la invidid la invidid. Așa putem avea schimbarea pe care vrem să o vedem în lume.

–

Dacă ți-a plăcut textul urmărește-o pe Lavinia și pe Instagram.  

Ai mai auzit probabil de Goa. Ce ai auzit  depinde foarte mult de cine ţi-a povestit, dar cu siguranţă a fost o descriere care conţinea cuvinte precum „petrecere”, „trance”, „iarba”, „droguri” sau „plajă”. Deşi sunt atribute care nu ar trebui să lipsească dintr-o descriere decentă, cât de des le introducem şi în ce combinaţie este foarte important. 

Un lucru îmi este în continuare clar, şi nu sunt singurul care crede asta, şi el este că:

Goa nu este India.

Adică este, în sensul că este un stat din India, unul din cele mai bogate, şi pentru că aici poţi să vezi cam cât de frumoasă poate fi ţara asta. Însă, per total, este diferită. Este una din cele mai europene şi turistice zone din India şi nu este reprezentativă pentru restul ţării.

Iar asta nu este tot, mai trebuie să înţelegi ceva esenţial:

 Goa este, de fapt, un stat. 

De la nord la sud sunt peste 150 km de străbătut şi de la est la vest peste 100 km, distanţe care se parcurg destul de greu, cu maxim 60 km/h, din cauza infrastructurii defectuoase şi traficului indian.

Apoi vreau să mai spun că:

 Goa este mai scumpă ca restul Indiei. 

Deşi preţurile sunt foarte mici pentru noi, albii europeni, în Goa vei cheltui în medie cam dublu decât în alte zone ale Indiei, exceptându-le pe cele foarte turistice.

Pe cât de evidente mi se par lucrurile astea acum pe atât de necunoscute îmi erau când am ajuns.

Din întâmplare autobuzul de noapte cu care venisem din Mumbai ne-a lăsat, cu ajutorul deciziei noastre pripite, dar inspirate, în partea de nord a statului, în Mapusa, un oraş măricel şi destul de important din nord.  De acolo am mers în Anjuna unde ne-a întâmpinat un sat turistic, cu palmieri, hippies, vreme faină şi mare caldă.

Băi, ăsta-i paradisul. Clar!

Cam aşa gândeşti când ajungi şi sentimentul rămâne cu tine o lungă perioadă, însă curând trebuie să te ocupi de treburile administrative: unde stai, ce mănânci, cu ce te mişti de colo colo. Aşa că, după 2-3 freshuri de fructe pe care am dat echivalentul a 3 Ron, am pornit la treabă.

Să vă povestesc şi hai să încep cu locuinţa.

Cum să închiriezi o casă în Goa

Pat mai bun ca ăl de-acasă nu-i. Da` acasă unde-i?

Poţi să găseşti aproximativ orice tip de casă îţi doreşti, începând de la apartamente şi până la vile sau bungalowuri. Cea mai plăcută variantă este o casă pentru că de obicei vei avea şi terasă, curte şi chiar piscină dacă îţi doreşti asta.

Ca să o găseşti poţi să te duci la o agenţie de turism şi să plăteşti comisionul lor, dar acestea sunt greu de găsit şi nu vor ştii neapărat de case sau locuinţe de închiriat pe termen mai lung. Cea mai bună variantă este să închiriezi un scuter şi să străbaţi străzile staţiunii alese de tine. Vei găsi anunţuri cu numere de telefon, dar cel mai eficient este să întrebi. Întrebi la magazine, întrebi aleatoriu pe stradă, întrebi la case şi cam pe oriunde vezi pe cineva care vinde ceva. Aproape fiecare om pe care îl întrebam ştia pe cineva care avea ceva de închiriat.

Preţurile pentru case şi apartamente încep de la 12 000 rupii (160 euro) pe lună  şi merg până la 70 000 rupii sau mai mult. O casă cu 2 dormitoare şi living care să arate bine va fi, în funcţie de zonă, în jur de 30 000 rupii pe lună. Dacă poţi să dai puţin mai mult poţi închiria ceva mai bun.  Ca să îţi faci o idee poţi să te uiţi pe LetGoa, AirBnb sau pe olx.in, dar nu te aştepta ca anunţurile să fie valabile.

 Poţi închiria o casă şi pe perioade mai scurte de o lună. 

Garanţie ţi se va cere mai rar, însă toţi vor să plăteşti în avans. Cu cât închiriezi pe o perioadă mai mare cu atât preţul o să scadă.

Nu te aştepta să te înţelegi în engleză foarte bine cu proprietarii. Sunt puţini cei care vorbesc foarte bine engleză şi dacă o vorbesc , o vorbesc aşa de rapid că nu înţelegi mare lucru.

În India, pentru a descrie numărul de camere dintr-un apartament sau o casă, se foloseşte prescurtatea BHK. Bedroom, Hall, Kitchen. Ai 1BHK, 2BHK, 3BHK, 4BHK. Cifră reprezintă numărul de dormitoare şi cele mai frecvente sunt casele cu 2BHK şi 3BHK.

Pe prima casă închiriată de noi, un 2BHK adică 2 dormitoare, un living mare, 2 băi, bucătari şi terasă am plătit 35 000 rupii pe lună, adică aproximativ 500 Euro pe lună. Pe a doua casă am plătit aproximativ 15 000 rupii  pe un 1BHK. Cheltuielile au fost incluse.

Concluzia mea este ca poţi să îţi găseşti lejer ceva de stat cu 80 euro pe lună/persoană şi că dacă eşti dispus să plăteşti între 150 euro şi 200 euro pe lună/ persoană poţi să stai chiar în lux.

 Cât costă cazarea pentru câteva nopţi

O noapte într-un beach hut este cam 400 rupii (25 RON) şi o cameră decentă într-un guesthouse între 800 şi 1000 rupii ( 50-60 RON). Dacă mergi până la 1500-2000 Rupii (80- 120 RON) pe noapte, poţi găsi camere cu tot confortul, cu vedere spre mare şi tot ce-ai ţi-ai mai putea dori.

Telefon şi Internet în Goa, India

Dacă vrei să stai mai mult de 5 zile în Goa şi să te simţi cât de cât localnic trebuie să îţi iei un număr de telefon local.  Cele mai cunoscute reţele sunt Airtel, Aircel, Reliance, Idea, Vodafone şi TataDocomo.

Este esenţial să ai un număr de Goa. Acesta se ia foarte uşor de la orice reprezenţă a unei companii de telefonie şi se activează în 2 zile. Trebuie să mai ai la tine copie după paşaport şi o poză.  Tot de la reprezentaţe poţi să iei pachete de internet 3G, inclusiv cu modem. Modemul costă aproximativ 30 euro şi 4GB de internet costă cam 10 euro.

Noi am folosit Airtel care are acoperire foarte bună în Goa şi 3G-ul merge decent. În partea de nord (de Aswhem în sus) am înţeles că IDEA merge un pic mai bine şi că în partea de sud Airtel mai pierde din semnal.

Viteza la 3G este bună, însă semnalul nu este constant şi trebuie musai să testezi în funcţie de zonă înainte să închiriezi casă. Cea mai bună cartelă de internet este de la TATA Docomo, dar este greu de procurat în Goa. Este mai bine să o iei din alt stat şi să vii cu ea în Goa pentru că nu vei fi taxat pentru Roaming. În India, fiind ţara mare, se aplică tarife de Roaming dacă părăseşti statul din care ţi-ai luat cartela.

Dacă ai nevoie de net să ştii că o să te bazezi aproape exclusiv pe 3G pentru că vei găsi foarte greu casă cu internet. Terasele au internet, însă viteză lasă foarte multe de dorit şi nu te poţi aştepta decât să foloseşti emailul şi Skype-ul în mod decent.

 Preţuri în Goa

Probabil că singurul lucru care nu este negociabil este ceea ce cumperi din magazin şi mâncarea din restaurant. În rest cam totul se negociază.  O sticlă de apă de 1 L este 16 rupii, dar în general plăteşti 20 rupii. Fructele sunt cam că la noi, însă poţi să mănânci ananas şi mango proaspăt sau pepene în mijlocul iernii. Cu 20 de rupii îţi iei o nucă de cocos şi un suc de trestie de zahăr  (excelent, trebuie încercat) este cam 10-30 rupii. Un km cu ricşa este 15 rupii, o bere este în jur de 50-60 rupii, un kg de banane cam 30 rupii, electronicele originale sunt ca la noi şi poţi să cumperi o motocicletă cu 500-1000 euro. Aşteaptă-te să primeşti preţuri duble sau chiar de 10 ori mai mari pentru că eşti turist. În general este ok să negociezi până ajungi la un sfert din prima valoare care ţi s-a oferit.

 Bani

Bancomatele sunt la toate colţurile şi poţi scoate bani de pe aproximativ orice card. Poţi scoate maxim 20 000 rupii o dată. Poţi schimba euro şi dolari în rupii şi cursul variază în funcţie de unde schimbi.   Ai grijă să ai mereu la ţine mărunt, bancnote de 10 şi 100 rupii pentru că majoritatea vânzătorilor nu au să-ţi dea rest.

Transport

Goa este legată de restul ţării prin cale ferată şi de aici poţi lua tren spre orice altă destinaţie din India. Margao, Vasco da Gama şi Thivim sunt gări mai importante. Din Goa pleacă autocare spre multe alte destinaţii din India şi se pot cumpăra bilete pe redbus.in sau de la agenţii.

Prin Goa, dacă nu îţi iei motocicletă, poţi circula cu autobuzele locale. Tariful poate fi undeva între 8 rupii şi 30 de rupii. Autobuzele sunt destul de rapide pentru standardele indiene, dar pot fi foarte aglomerate. În lipsă de altceva est un mijloc de transport bun.

Mai poţi lua ricşe sau taxiuri. La ambele poţi negocia tariful. În caz de impas sau dacă vrei să mergi pe distanţe scurte poţi întreba cam pe oricine de taxi şi de multe ori oamenii se vor oferi să te ducă pe motocicletă lor pentru câteva rupii (puteţi fi 2 persoane, în India 3 persoane pe motocicletă este ceva normal).

Libertate! In Goa esti liber sa fii cine vrei si cum vrei.

Cel mai bun mijloc de transport este scuterul sau motocicleta. Traficul este un haos organizat cu care sunt sigur că te vei obişnui destul de repede. Preţul normal pentru a închiria un scuter este de 200 rupii pe zi (aproximativ 13 RON) dacă închiriezi pe o perioadă mai mare de o săptămână, şi 300 rupii pe zi dacă închiriezi pentru mai puţin. Motocicletele sunt ceva mai scumpe (între 300 şi 700 rupii în funcţie de model).

În acest articol o să îţi arătăm cum să te foloseşti de una din slăbiciunile sistemului de croaziere şi cum poţi, pentru doar câteva sute de dolari, să ajungi în partea cealaltă a lumii în timp ce te bucuri de  beneficiile unei croaziere de 5 stele, cu tot ce implică acest lucru.

Acest proces include două etape:

1. cruisehotsheet.com – croaziere organizate în funcţie de preţ/zi.  Ţine minte că primăvara majoritatea vaselor de croazieră care ne interesează pleacă din SUA/America de Sud spre alte destinaţii, iar toamna din Europa spre alte destinaţii.
2. cruisecompete.com – locul în care introduci croaziera de care eşti interesat şi agenţiile specializate se vor lupta să îţi ofere cel mai bun preţ.

Ca să înţelegi despre ce este vorba, îţi dau exemple de croaziere transatlantice rezervate prin această metodă:

• Din Santo Domingo, Repulica Dominicană la Londra, UK – pentru mai puţin de $540 în total pe persoană, pentru un itinerariu de 14 nopţi care se opreşte în Caraibe şi are ca destinaţie finală Europa.  Acest preţ a fost pentru o cameră privată pentru fiecare persoană. De obicei plăteşti acest preţ pentru un loc în cameră de doi.

Ce include acest cost? Servicii de 5 stele,  faptul că lenjeria este schimbată de două ori pe zi, mâncare fină (gourmet catering) nelimitată pe durată excursiei, acces la o sală de fitness modernă, piscine incredibile şi experienţa de a traversa Atlanticul cu o navă de croazieră. La doar $540 pare un pic prea ieftin, dar o să îţi arăt exact cum s-a putut obţine un astfel de deal.

• Italia – Brazilia – 17 nopţi cu Costa Cruises – $870 pentru loc în cameră de 2 persoane.
• America – Italia – Cu Holland America – $870.
• Spania – Panama – $560 cu Royal Caribbean (cameră single cu ferestră)

Ca punct de referinţă trebuie să ştii că o croazieră de 7-11 zile costă în mod normal minim $700 de dolari/persoană.

Cum îşi pot permite companiile aşa ceva? Astfel de companii fac foarte mulţi bani prin ceea ce cheltuiesc turiştii pe navă, pe lângă costul excursiei. De exemplu alcoolul costă relativ mult. Există numeroase magazine la bordul vasului precum şi săli de spa care nu sunt ieftine. În plus, se oferă excursii cu ghid la fiecare oprire în diverse porturi, iar acestea  costă de două ori mai mult decât dacă te-ai ocupa singur de acest lucru.  În final, Internetul este obscen de scump adică undeva la $0,5 pe minut pentru că este restricţionat de o conexiune prin satelit (şi de lăcomia companiilor).

Din fericire nici una din aceste activităţi care sug bani nu este impusă ceea ce înseamnă că nu trebuie să cheltuieşti nici un leu în plus faţă de ceea ce ai plătit deja pentru croazieră.

Mai important este că aceste călătorii transatlantice sunt considerate croaziere de repoziţionare. Asta înseamnă că scopul este să mute nava din o parte a lumii în cealaltă unde vor face mai mulţi bani în sezonul respectiv. De exemplu, multe nave de croazieră fac rondul între America de Nord şi  America de Sud, şi Europa. Cum majoritatea oamenilor nu îşi pot lua un concediu de mai mult de 14 zile primăvara sau toamna,  companiile o să ofere un discount foarte mare pentru aceste croaziere pentru a umple navă şi a reduce pierderile.  Acestea nu sunt singurele croaziere pe care le poţi obţine la un preţ excelent, dar tind să fie, de departe, cele mai ieftine.

Iată cum poţi căuta croaziera ta perfectă şi cum poţi să obţii cel mai bun preţ pentru ea.

1. Vizitează CruiseHotSheet.com

Acest website organizează toate croazierele în categorii diferite, dar mai important, organizează croazierele în funcţie de preţ pe zi. Ţine minte că preţul pe zi afişat nu include taxele şi bacşişurile. Un deal bun standard este de sub $50 pe zi, dar din când în când, poţi găsi o ofertă de sub $20 pe zi, excluzând taxele şi bacşişurile.

Îndată ce găseşti o croazieră despre care vrei mai multe detalii apasă pe link-ul „Info” care te va duce pe VacationToGo.com. Dacă nu ai deja un cont investeşte 15 secunde pentru a îţi face unul. Dacă ai deja un cont, introdu e-mail-ul tău în căsuţa galbenă. După ce te-ai înscris vei putea vedea de fiecare data cu uşurinţă itinerariul exact, mai multe informaţii despre navă de croazieră şi dacă au oferte speciale active sau promoţii. Ca să obţii preţul final care să includă taxele şi bacşişurile trebuie doar să le trimiţi un email sau, dacă poţi, să îi suni. În acest moment poţi să rezervi prin VacationsToGo.com, dar dacă într-adevăr îţi doreşti cea mai bună ofertă urmează pasul numărul 2.

2. Mergi pe CruiseCompete.com

Acesta este un site în care agenţiile care oferă croaziere se bat ca să te obţină ca şi client. Îndată ce selectezi o anumită croazieră de care eşti interesat, agenţiile îţi vor oferi preţul lor, independent de celelalte.  Nu este neobişnuit să economiseşti până la $200 din preţul total de pe VacationsToGo.

Preţul pe care îl vezi pe acest site este preţul pe persoană în cabină de două persoane. Câteodată, dacă eşti norocos şi te pricepi să găseşti cele mai bune oferte, poţi rezerva camera ta, doar pentru tine, la preţul pentru o singură persoană.

Ţine minte că după taxe mai există o cheltuială, şi anume bacşişurile (gratuity sau tips cum o să le găseşti denumite sau taxa pentru serviciile hoteliere de la bordul navei). A da bacşiş pare opţional, dar este integrat în sistemul de croaziere. Majoritatea companiilor îţi vor lua $10 sau $11 pe zi automat când eşti la bordul navei (plata cash sau credit card). Poţi plăti mai mult sau mai puţin în funcţie de cum ţi s-a părut serviciul primit, dar această practică nu este comună. Majoritatea celor care muncesc pe vas depind de aceste bacşişuri care reprezintă o bună parte din venitul lor.

Să mergi într-o croazieră poate să pară ciudat, mai ales pentru persoanele mai tinere, dar este un mod incredibil de călători de pe un continent pe altul. O astfel de croazieră este deseori mai ieftină decât un bilet de avion şi îţi oferă posibilitatea să vezi locuri incredibile, porturi şi insule deosebite.  Nu uita că primeşti servicii de 5 stele şi mâncare gourmet.

Succes în căutări!

*Aceste informaţii au fost valabile la data publicării. Pentru oferte şi informaţii fierbinţi urmăreşte-ne pe Facebook sau abonează-te la newsletter (dreapta sus). 

   Hai mai bine să aflăm cum poţi să faci să o vezi măcar o dată în viaţă.

   Ai multe şanse având în vedere că se poate vedea cam oriunde peste 60 grade latitudine nordică (Aurora Borealis) sau 65 grade latitudine sudică (Aurora Australis). Totuşi, Aurora asta este o mândră cu toane. Nu apare aşaaaaa când vrei tu . Trebuie să o pândeşti, să o curtezi şi să o aştepţi. Uneori trebuie să stai chiar şi două săptămâni până se hotărăşte să se arate. Asta dacă nu vine un zmeu de nor să ţi-o fure.

Aşadar…

Când este cel mai probabil să o vezi:

   Din septembrie până în aprilie, lunile cele mai propice fiind octombrie, februarie şi martie cam între 6 PM şi 1 AM. Cele mai potrivite sunt nopţile cu cer senin când nu este lună plină şi este musai să fii departe de luminile oraşului. Dacă ai multă răbdare în 2012 va fi un maxim solar când va fi foarte probabil să o vezi (sau în 2023, deoarece sunt cicluri de 11 ani). Unii spun că în 2013 se va vedea chiar până la latitudini de 45 grade, dar eu zic să nu iţi pui speranţa în asta.

Unde poţi vedea aurora boreală:

   Ai mai multe variante printre care nordul Canadei, Islanda, Alaska sau nordul Rusiei, dar cum acestea sunt zone destul de greu accesibile, locul în care este cel mai probabil să vezi aurora este în ţările nordice: Norvegia, Finlanda sau Suedia care deşi scumpe sunt mai accesibile pentru noi. Este necesar să găseşti cel mai accesibil loc pentru că va trebui să pândeşti fenomenul zile întregi şi cel mai bine este să mergi la sigur.

   Este preferabil să vizitezi ţările nordice vara, iarna fiind extrem de frig iar zilele foarte scurte. Partea bună este că va fi zăpadă şi loc pentru activităţi conexe. O călătorie cu scopul de a vedea aurora boreala nu va fi ieftină deoarece ar fi bine să stai mai mult de 3-4 zile şi să mergi cât mai spre nord în nişte ţări în care mai nimic nu este ieftin.

Să le luăm pe rând să vedem ce opţiuni ai:

În Finlanda

   Cei mai comozi pot merge în Finlanda, în Helsinki unde se vede uneori aurora: zbori cu KLM, Air France sau Lufthansa (cursă cu o oprire). Dus-întors, dacă te duci la sfârşitul lui februarie de exemplu te costă în jur de 170€. Iar dacă vrei să fii şi mai sigur că o vezi, de la Helsinki poţi să iei:

- trenul spre Oulu sau Rovaniemi. Pentru asta consultă site-ul companiei de transport feroviar din Finlanda.

-avionul spre Oulu, Ivalo sau Rovaniemi.

   Rovaniemi,  orăşel din Finlanda, regiunea Lapland este şi locul în care locuieşte Moş Crăciun şi o destinaţie interesantă de sărbători. Poţi să zbori direct spre Rovaniemi, dar sfatul nostru ar fi totuşi să faci escală în Helsinki întrucât Rovaniemi nu prea merită de unul singur.

În Suedia

   În Suedia ai de asemenea mai multe variante, dar există un loc în care poţi vedea aproape sigur aurora boreală. Se numeste staţia Abisko iar cei de acolo susţin că turiştii care vor sta minim 3 zile vor vedea cu siguranţă luminile nordului şi asta pentru că lacul lângă care este situată staţia menţine cerul fără nori, iar atmosfera este liberă de poluare luminoasă ori de alt fel.  Unii spun că e cel mai bun loc din lume pentru a observa fenomenul. Staţia este situată în satul Abisko lângă orăşelul Kiruna în munţii suedezi.  Poţi locui acolo pentru câteva zile şi ajungi suficient de uşor. O să te cam întâlneşti cu japonezi, care cred că un copil conceput sub aurora boreală va deveni incredibil de deştept (succces). Găseşti mai multe detalii pe site-ul  Abisko Sky Station.

   În Suedia şi Porjus pare să fie o variantă demnă de luat în seamă.

În Norvegia

   Tromso este destinaţia cea mai recomandată din Norvegia atât pentru faptul că aurora boreala se vede relativ des cât şi pentru frumuseţea locului şi uşurinţa cu care poţi ajunge. Cum ajungi acolo: zbori spre Oslo (aproximativ 190€ dus-întors), apoi iei avionul spre aeroportul din Tromso – cel mai  mare. Găseşti zboruri începând de la 140€ dus-întors. Cu un buget de 450€ îţi poţi lua un bilet dus-întors Bucureşti-Tromso. Poţi ajunge şi cu trenul.

   O altă variantă este regiunea Svalbard din Norvegia care este renumită pentru frumuseţea ei, dar mai greu accesibilă. Mai exact orăşelul Longyearbyen poate fi o variantă mai mult pentru faptul că nu există poluare luminoasă. Totuşi aici ajungi ceva mai greu decât în capitala Islandei, Reykjavik. Statistic cele mai multe şanse să vezi aurora boreală le ai în Tromso.

   Orăşelul Bodo este o altă variantă, dar nu la fel de bună precum Tromso.

Cum să ajungi în ţările nordice şi cum să-ţi planifici excursia:

   Dacă nu ai limită de buget şi vrei confort de 5 stele vei găsi sute de pachete turistice axate pe acest fenomen cum ar fi acesta. Am vorbit mai demult şi despre un hotel cu tavan de sticlă care este perfect pentru aşa ceva.

   Dacă eşti low budget, dar vrei neapărat să vezi măcar o dată în viaţă aurora boreală poţi să îţi planifici singur excursia. De exemplu poţi zbura spre Roma şi apoi să încerci să potriveşti un zbor cu Ryanair spre Oslo. Cu totul, poţi ajunge la doar 50-60€ dus-intors.

   Poţi ţinti spre unul din oraşele mari Oslo, Stockholm sau Helsinki pentru ca de acolo să găseşti un tren, un zbor local sau un autocar spre nord. Oraşele din nord precum Tromso sunt de preferat locurilor complet pustii pentru că ai mai multe şanse să găseşti un hostel sau o canapea prin Couchsurfing. Dacă esti temerar poţi încerca şi WWOOF deşi iarna e mai dificil să găseşti de lucru.

   Dacă vrei să mergi în Finlanda verifică şi preţurile de la Blue1. Zboruri ieftine spre ţările nordice găseşti şi din Londra sau Frankfurt.  O altă variantă este să ajungi în Germania sau Polonia şi apoi să iei un feribot spre Stockholm sau Helsinki.

   Cei mai mari operatori de autocare sunt Nor-way în Norvegia, Express Buss în Finlanda, Swebus şi Svenska Buss în Suedia, dar nu au preţuri foarte prietenoase.

Unde să dormi şi cum să o faci ieftin:

   În Scandinavia dacă nu vrei să rămâi foarte rapid fără bani este bine să te orientezi către hostel-uri. Acestea sunt foarte curate şi bine echipate şi adesea vei vedea Volvo-uri şi alte maşini scumpe parcate în faţă. Poţi găsi un pat cu 20$ pe noapte ceea ce este un preţ bun pentru această zonă. Poţi ieşi mai ieftin dacă îţi aduci cu tine sacul de dormit pentru a nu fi nevoit să închiriezi cearşaf.

   Poţi de asemenea închiria o cameră într-o casă sau o vilă la preţuri de aproximativ 50$ pe noapte camera dublă (75$ pe noapte cu baie). Fii atent după semnele “Værelse, Rom, Rum,” sau “Hus Rum” sau întreabă la punctele de informaţii turistice.

   Dacă mergi cu prietenii caută o cabană pe care să o împărţiţi pentru câteva zile. Un alt motor de căutare bun este acesta.

Ce mai poţi face în ţările nordice în afară de a pândi aurora boreală:

   În Norvegia poţi sta la o fermă Sámi sau în colibele tradiţionale şi să încerci carne de ren şi peşte fermentat împreună cu localnicii.

Să mergi în Jokkmokk, în Suedia,  la 3 ore depărtare de Luleå.  Este o destinaţie interesantă unde în februarie are loc un festival unde cultura Sámi este foarte bine reprezentată prin relicve, artefacte, delicatese şi activităţi precum sănii trase de câini.

Te poţi plimba cu sania trasă de câini sau reni sau cu un snowmobil.

Poţi merge în croaziere pentru a vedea balene. Te poţi bucura de saună şi spa-uri. Poţi schia.

Poţi sta la căldurică şi face dragoste.

Unde altundeva poţi vedea fenomenul:

În Murmansk în Nordul Rusiei şi în Siberia de nord. Poţi încerca şi în Sankt Petersburg.

În Islanda pe toată insula.

În Alaska în Fairbanks (80% şanse să o vezi dacă stai 3 nopţi), Denali.

În Canada în Churchill, Yellowknife, Yukon, Fermont (în apropiere de Quebec), Fort McMurray

În Groenlanda  în Kangerlussuaq

Prognoza pentru aurora boreala poate fi găsită aici şi aici, dar numai pentru câteva zile în avans.

Să recapitulăm:

IARNĂ + LOCAŢIE BUNĂ + NOAPTE + CER SENIN + ACTIVITATE SOLARĂ + IZOLARE + NOROC = AURORA BOREALĂ

Dificil? Poate, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţi la visul tău!

   Kuşadası este poate cel mai cunoscut orăşel turcesc (după Istanbul şi  Ankara bineînţeles). Toate agenţiile de turism te duc acolo – există chiar o agenţie de turism numită aşa – şi te lasă la un hotel de x stele ca să te poţi bucura de nisipul fin al Turciei. Dar chiar vrei să stai o săptămână întreagă cu ochii în soare pe plajă? Dacă nu, poţi citi mai departe. Sunt atâtea lucruri de făcut şi văzut în acea zonă, încât probabil ar trebui să facem un site special numai pentru asta.

      Cum ajungi în Kuşadası

   În acest articol o să calculez numai kilometrajul şi costurile pentru maşină personală. Kuşadası este un loc unde nu ajungi direct nici cu avionul (cel mai apropiat aeroport e la Izmir), nici cu trenul (cea mai apropiată staţie e în Söke). În plus ai atâtea locuri de  văzut încât nu vrei să pierzi o grămadă de timp aşteptând autobuze sau pedalând la bicicletă.

   Drumul cel mai utilizat este Giurgiu – Ruse – Veliko Tarnovo – Stara Zagora – Edirne – Çanakkale – Ezine – Edermit – Izmir – Selçuk. În total, din Bucureşti până în Kuşadası sunt vreo 1100km. Dacă e vorba de un singur sofer, sfatul nostru e să înnoptezi în Edirne sau Çanakkale. Până la Edirne faci în jur de 8-9 ore, şi poţi să dormi ieftin chiar în centru. Găseşti hoteluri deschise tot timpul, e adevărat nu chiar în condiţii de 7 stele, dar totul se negociază.

   A doua zi poţi porni înspre Çanakkale (drum de vreo 4 ore), unde treci cu bacul. Localitatea dinspre bulgari se numeşte Eceabat, iar Çanakkale se află pe partea cealalta a Str. Dardanele. Găsiti orarul şi preţurile pentru ferry aici. De acolo, urmând malul turcesc, ajungi în vreo alte 7-8 ore în Kuşadası. Drumurile în Turcia sunt foarte bune, majoritatea sunt autostrăzi sau expres şi nici măcar nu sunt aglomerate. Doar că pare să se lucreze constant.

      Cât te costă drumul până în Kuşadası

   Dacă eşti atent să îţi faci plinul din Bulgaria, în total benzina până acolo te va costa în jur de 90€/maşină, în funcţie de maşină şi stil de şofat, la care trebuie să adaugi taxa de pod de la Giurgiu – 5€ şi vigneta la bulgari – alţi 5€. Adaugi aici şi taxa de bac la Çanakkale  – 20 lire turcesti/maşină sau 8 lire/motocicletă plus 2 lire turceşti/pasager. La drumul de întors va trebui să adaugi vreo 20€ la cei 90€ pentru benzină/motorină, pentru că vei fi nevoit să faci plinul în Turcia, unde e mai scump cu vreo 50% decât la noi sau la bulgari. Astfel, drumul total dus întors va costa undeva la 60€/persoană dacă mergeţi 4 în maşină.

      Ce să vezi pe lângă Kuşadası

   Toată zona este încărcată cu istorie. Demult, partea aceasta a lumii a aparţinut Greciei.  Trebuie să recunosc că am văzut în Turcia mai multe vestigii greceşti decât în Grecia, chiar dacă aproape toate aveau câte un steag mare al lui Ataturk pe ziduri.

   Să nu uităm întâi să menţionăm Troia, care este în drumul dintre Çanakkale şi Izmir, cu un ocol de vreo 10km. E foarte interesant de observat cum din Troia, odată port la Marea Egee, nu se zăreşte nici o bucăţică de mare. Găsiţi acolo şi un cal mare din lemn, aşa cum ar fi arătat legendarul cal troian.

   Aproape de Kuşadası (lângă Selçuk), poate cea mai mare şi mai bine prezervată cetate antică este cea de la Efes. Găseşti aici un mic preview . Biletul costă 20 de lire turceşti (aproximativ 10€) şi merită din plin. Îţi trebuie cam jumătate de zi să vezi tot ce e pe acolo. Sfat: nu uita să îţi iei o sticlă cu apă după tine, sigur vei avea nevoie! Şi încă ceva, lipeşte-te de un grup care are ghid. O să descoperi lucruri foarte interesante!

   În apropiere – la Selçuk – se înalţă ultima coloană rămasă din templul lui Artemis (sau al Dianei), una din cele 7 minuni ale lumii care din păcate a rămas acum într-o mlaştină.

   În zonă a locuit şi celebrul Thales, şi, chiar dacă nu ţi-a plăcut matematica, poţi vizita cetatea din Milet, pentru că o sa vezi un amfiteatru drăguţ ferit de aglomeraţia obişnuită. Dacă tot eşti acolo, poţi vizita templul lui Apollo din Didyma, unde nu ai cum să nu rămâi impresionat de diametrul coloanelor care alcătuiau odată templul.

   Înaintând în istorie, tot în apropiere (la 9 km de Efes) se află, pentru cei mai credincioşi, casa Sfintei Fecioare Maria, unde se spune că şi-a petrecut aceasta ultimele zile din viaţă. Este un loc ascuns, între pomi, unde se întâlnesc însă creştinii cu musulmanii, ambele religii acceptând existenţa Fecioarei.

   În ceea ce priveşte minunăţiile naturii, nu poţi rata o plimbare până la Pamukkale, cam la 190km şi 3 ore distanţă de Kuşadası, pentru 20 de lire turcesti intrarea. Este un peisaj ireal, poate cel mai frumos din toată Turcia. Dacă nu ar fi atât de cald (temperatura apei ajunge chiar şi la 50º) ai spune că te plimbi pe gheaţă, pentru că totul este alb datorită calcarului. Se vehiculează că relieful acesta ar dispărea în 10-20 de ani, deci grăbeşte-te să îl prinzi!

   Dacă ai ceva mai mulţi bani puşi de o parte pentru această excursie, poţi încerca pentru 30€ Jeep Safari – o plimbare off-road prin munţi, însoţită de pauze pentru plajă, socializare cu ceilalţi turişti şi un grătar în vârful muntelui (parcă ar fi fost gândită de români). Printre locurile de oprire se numără şi Peştera lui Zeus, la intrarea în Parcul Naţional, unde se află un lac cu o apă atât de limpede încât nici nu poţi să îţi dai seama unde e apă şi unde nu. Cică poţi face baie acolo atât vara, cât şi iarna, temperatura apei rămânând constantă (că doar e în peşteră). Mie mi s-a părut cam rece totuşi, şi era vară. Pentru a ajunge aici se pot închiria şi ATV-uri – Quad Safari se numeşte la ei.

   Parcul Naţional merită văzut şi cu maşina personală – poţi ajunge şi la Peştera lui Zeus şi la câteva plaje cu o maşina normală. Sunt şi drumuri pentru biciclişti. Din păcate, cea mai mare parte e închisă circulaţiei publice. Harta parcului arată extraordinar – câteva vestigii antice, animale cum ar fi şacali, hiene, foci, cai salbatici sau pantera anatoliană (a cărei imagine este pe hartă mult prea aproape de traseul pentru biciclete). Dar la capătul drumului te aşteaptă oricum un băiat cu o puşcă şi nu e bine să te pui cu poliţia turcească.

   Poţi de asemenea să te îmbarci la o plimbare cu vaporaşul,  ca să  faci scuba diving în natură şi sa vezi apusul din mijlocul mării. Cel mai ieftin e să negociezi un preţ cu băieţii de pe lângă Insula Porumbeilor din Kuşadası.

   Pentru cei mai activi există şi Horse Safari, adică primeşti un cal cu care te poţi plimba pe plajă şi chiar intra cu el în apă (se pare că nu le e frică să intre în apă până la gât). Poţi să înoţi cu el între Kuşadası şi Efes, tot undeva la 30€. Poţi înota şi cu un delfin, la aquapark-ul de lângă Kuşadası - Adaland, zic ei “mai mare decât orice aquapark din Europa”. Te costă totuşi ceva mai mult, adică vreo 80€ pentru 30 de minute de înot. Acolo poţi să faci şi white water rafting sau scuba diving (deşi nu e chiar ca în natură). Celor mai curajoşi li se dă şansa de a se scufunda pe lângă rechini!

   Ce ai zice şi de un sky diving peste cetatea Efes? Doar 150€ şi nu ai nevoie de experienţă.

   După atâtea activităţi e musai puţină relaxare. Recomandăm băile turceşti (Hamam), un fel de saună. După-amiaza este bună pentru o sesiune de shopping prin bazarele turceşti sau buticurile cu bijuterii din oraş, unde îţi poţi exersa calităţile de negociator, întrucât orice preţ este discutabil.

   Dacă vrei să le încerci pe toate, îţi trebuie în jur de 2 săptămâni. Cu o maşină personală, cel mai avantajos este să închiriezi o căsuţă în localităţile de pe litoral, lângă Kuşadası – toate sunt ca nişte cartiere periferice, cu vile de câte un etaj, curate şi organizate. Scapi de aglomeraţia din oraş, plăteşti mai puţin (dacă mai găseşti câţiva prieteni), stai cât vrei, dispui de independenţă totală şi condiţiile sunt ireproşabile – pentru că ţi le faci singur.

Pentru o vedere detaliata click aici.

         1. Castelul Neuschwanstein

   Este situat în sudul Germaniei în apropiere de Munchen şi graniţa cu Austria. Străjuieşte satul Hohenschwangau lângă Füssen şi este o bijuterie care s-a născut din visul regelui Ludwig al II-lea. Este exact castelul din poveste pe care ţi-l imaginezi de fiecare dată când zici..ei bine…. castel . A fost construit în anii 1870 pe ruinele altor două castele şi a inspirat castelul înfăţişat de Disney în desene precum Frumoasa din pădurea adormită şi parcul Disneyland, aşa de frumos este. Castelul nu a fost terminat, din toate cele 200 de încăperi plănuite fiind terminate doar 15.

   Program: 8:30 – 17:30

   Intrare: 9 € adulţi; 8 € studenţi; 15 € bilet comun pentru Neuschwanstein şi Hohnescwhangau

Parcarea în  Hohenschwangau costă 4,5 € pe zi.

      Cum ajungi:

   Cu trenul de la Munchen la Fussen, o călătorie de 2 ore (şi aproximativ 30 €) în care schimbi trenul o singură dată. De la Fussen poţi să iei un autobuz care pleacă din 20 în 20 de minute spre castel (autobuzul 9713 spre Hohenschwangau)

   Cu maşina: Mergi pe autostrada A7 spre Fussen apoi spre Hohenschwangau. Din Hohenschwangau poţi să mergi pe jos până la castel (cam 30 de minute de urcat) sau să iei o căruţă trasă de cal (5 € la urcare , 2,5 € la coborâre). Poţi să iei şi autobuz de pe Schlosshotel Lisl, Neuschwansteinstraße care e aproximativ 2,5 €.

   O dată ajuns în zonă nu uita să faci o plimbare şi până la podul Marienbrücke pentru a vedea cascada şi o privelişte uimitoare a castelului.

   Turul castelului durează doar 35 de minute. Castelul este vizitat anual de 1,3 milioane de turişti deci probabil o să fie foarte aglomerat, aşa că ia-ţi biletele din orăşelul de lângă castel.

   Poţi să faci şi parapantă pe deasupra castelului sau să faci un tur cu bicicleta (detalii aici)

Informaţii şi poze găsiţi aici.

Ludwig al II-lea şi-a mai pus amprenta pe două castele din apropiere:

• Castelul Linderhof care este înconjurat de nişte grădini superbe. Ludwig al II-lea iubea operele lui Wagner aşa că în castel a construit o peşteră artificială cu stalagmite şi stalactite pentru a ilustra primul act din opera Tannhäuser a compozitorului, iar grota este iluminată în diferite culori.  Detalii pe www.linderhof.de

• Castelul Hohenschwangau în care Ludwig al II-lea a crescut este amplasat superb lângă un lac. Castelul se vede şi de pe Neuschwanstein şi poţi să închiriezi bărcuţe pe lacul de lângă castel. Mai multe detalii (şi poze) aici şi aici

         2. Castelul Hohenzollern

   Este situat la 80 km sud de Stuttgart pe un munte de 855 metri lângă orăşelul Hechigen şi a fost reşedinţa familiei Hohenzollern pentru câteva secole. Castelul actual a fost terminat în 1867 şi este maiestuos.

Se poate ajunge cu trenul sau cu maşina pe A81 (ieşirea Empfingen) sau B27 (ieşirea Burg Hohenzollern)

Este deschis de la 9:00 la 17:30

Intrare: 5 € (doar împrejurimile) sau 9 € cu intrare în castel

Mai multe informaţii aici.

         3. Castelul Babelsberg

   Este situat în Potsdam lângă Berlin. A fost construit în 1833 de Karl Friedrich Schinkel lângă râul Havel şi este înconjurat de un parc maiestuos. Castelul a fost renovat mai târziu dar şi-a păstrat stilul gotic. Momentan castelul este iar în renovare deci nu se poate vizita înăuntru.

Program: 10:00- 18:00; Luni închis

Intrare: 4€ cu ghid; 2€ fără ghid; 4€ castel şi turnul Flatow

Mai multe informaţii aici .

         4. Castelul Reichsburg Cochem

   Este situat în Cochem în apropiere de Koln şi Frankfurt lângă râul Moselle. A fost construit în anii 1000, a suferit incendii şi distrugeri parţiale şi  a fost reconstruit în stil neogotic. Castelul are şi un restaurant unde se organizează diverse festivităţi. În zonă puteţi vedea şi un spectacol cu vulturi dresaţi.

Program:09:00-17:00

Intrare: 5 €

Mai multe informaţii pe site-ul oficial. O colectie de poze puteţi vedea aici.

         5. Castelul Schwerin

   Este situat in oraşul Schwerin, în apropiere de Hamburg şi nu chiar departe de Berlin. Este încadrat de un lac şi niste grădini superbe şi se zice că ar fi bântuit de o fantomă pitică. Palatul este acum sediul Parlamentului statal.

   Este deschis între 10:00 si 18:00, iar intrarea este 6 €. Informaţii găsiţi pe site-ul oficial sau aici.

         6. Castelul Mespelbrunn

   Este un castel medieval superb în orăşelul Mespelbrunn între Frankfurt şi Würzburg . Ceea ce se vede astăzi este rezultatul reconstruirii unei case simple în 1551. O parte a castelului este construită pe un iaz, iar locaţia şi împrejurimile (pădurea Spessart) sunt de vis.

   Dacă te-ai îndrăgostit de loc poţi să îţi faci şi nunta acolo.

Program: 09:00 – 17:00

Intrare: 3,5€ adulţi; 2€ studenţi

Mai multe informaţii pe site-ul oficial sau aici.

         7. Castelul Zwinger

   Palatul Zwinger este situat în Dresden şi este o bijuterie a arhitecturii de tip baroc. Mai degrabă decât un castel aici găsiţi un întreg complex de palate, muzee şi grădini.

Program: 06:00 -23:00

Intrarea liberă

Mai multe informaţii pe pagina oficială.

         8. Castelul Braunfels

   Este situat în oraşul Braunfels în districtul Hesse din Germania aproape de Koln. Menţionat în arhive din 1246 a fost reconstruit în 1679.

Program: Deschide la ora 11 şi teoretic stă deschis până la ultimul turist

Intrare: 5€

Informaţii pe www.schloss-braunfels.de

         9. Castelul Eltz

   Unul din cele mai bine păstrate castele din Germania este situat în apropiere de Koln şi castelul Cochem. Este locuit de aceeași familie care l-a locuit și în secolul 12 ( 33 generații).

Intrare: adulți 8€; studenți 5,5€

Program: 9:30 -17:30

Informații detaliate pe pagina oficială.

         10. Palatul Herrenchiemsee

   Modelat după palatul Versailles a început să fie construit în 1878. Este situat foarte aproape de Munchen(60km) pe o insulă de pe Lacul Chiemsee.

   Se ajunge din Munchen cu trenul până la Prien am Chiemsee şi de acolo cu barca la insulă sau cu mașina pe A8 cu ieșirea la Bernau și apoi în direcția Prein am Chiemsee.

   Orarul bărcilor care ajung la castel se găsesc pe www.chiemsee-schifffahrt.de

Program: 9:00- 18:00

Intrare: 7€ bilet întreg; 6€ bilet redus.

Informații detaliate și poze aici

Locaţia pe hartă a castelelor:

Dacă ați mai vizitat şi altele chiar mai frumoase vă rog să-mi atrageţi atenţia.