Când am auzit de povestea lui Renato m-am entuziasmat instant. Unul din visurile mele este să străbat Europa cu o mașină clasică sau cu o motocicletă veche, așa că povestea lui m-a fascinat. Iar Renato a fost și el la fel de entuziasmat sa împărtășească cu noi câteva sfaturi de călătorie și să ne povestească despre aventura lui.

El va ajunge în luna iulie si la noi în țară, dacă vrei să-l cunoști, dar hai să îl las pe Renato să povestească:

––-

Un brazilian călătorind în Europa de Est într-o Lada. Ia stai! Ai spus un brazilian călătorind în Europa de Est într-o Lada? Da. Cam așa!

Îți spun mai încolo despre asta dar, în primul rând, să îţi povestesc un pic despre mine.

În 2010 am avut şansa unică de a mă muta în Vilnius, Lituania, şi de a petrece un semestru de studii la Universitatea din Vilnius. Pasiunea mea pentru Europa de Est a început atunci şi de când m-am întors în Brazilia, știu că mi-am lăsat inima undeva pe acolo.

Din Lituania am putut călători în unele ţări vecine, cum ar fi Polonia, Letonia, Estonia, Finlanda şi Belarus. Când s-au terminat cursurile, în loc să mă întorc direct, mi-am luat rucsacul şi am plecat, fără o destinaţie precisă. Tot ce ce aveam era un bilet de avion către Tbilisi, Georgia, care îmi fusese dăruit de un prieten georgian. l-am luat şi mi-am început cele 66 de zile de călătorie cu rucsacul în spate în complet misterioasa – pentru mine la cel puţin – Georgia.

Am călătorit, în ordine, în Georgia, Turcia, Grecia, Macedonia, Albania, Muntenegru, Serbia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Austria, Slovenia şi Italia.

Punctele esenţiale ale călătoriei au fost (cu excepţia României, desigur):

• Stepantsminda, Georgia. Acest orăşel situat la graniţa cu Rusia este centrul Parcului Naţional Kazbegi, unul dintre acei munţi care îţi taie răsuflarea. Biserica Sfânta Treime Gergeti, situată  în vârful unui deal mai mic, redă peisajul perfect pentru acest loc. Merită văzută! Întreaga Georgie este  minunata si recomand tututor să meargă acolo.

• Ohrid, Macedonia. Pe malul lacului cu același nume, Ohrid este un oraș turistic situat la graniţa albaneză. Hanuri ieftine, străzi aglomerate şi mâncare bună, acest loc trebuie să fie pe itinerariul oricui în Balcani.
• Kotor, Muntenegru. Dacă crezi că Dubrovnik este uimitor, dar nu ai suficienţi bani pentru a merge acolo, încearcă Kotor. Dubrovnik in miniatură, Kotor este fermecător, ieftin, accesibil şi uimitor. Nu uita să te opreşti la Budva ca să vezi mica peninsulă Sveti Stefan.
• Nida, Lituania. Acest oraş mic de la malul mării este situat în Curonian Spit, la graniţa cu Kaliningradul rusesc. Dune de nisip, case din lemn colorat şi vânt, mult vânt – acest loc este pur şi simplu uimitor.

• Tallinn, Estonia. Cel mai mic dintre capitalele din aşa-numitele state baltice este de fapt mai mult scandinav decât est-european. Vechiul oraş este bine păstrat şi prezintă istoria pe care Estonia a împărţit-o cu Finlanda. Aici te vei simţi ca în timpurile medievale!

Când călătorim cu un anumit buget şi pentru o perioadă lungă de timp, trebuie să fim atenți la o serie de lucruri pentru a face călătoria mai puţin obositoare.

Așa că iată câteva sfaturi pe care le-am deprins în această excursie:

1. Despre haine

Pentru că în călătorie luăm o cantitate limitată de haine, va trebui să le spălăm manual de mai multe ori, în funcţie de cât de mult timp vom călători. Şi cum nu suntem experţi în spălarea manuală, noi de obicei distrugem câte puţin hainele de câte ori le spălăm. Așa că eu recomand oamenilor să ia cu ei haine care nu sunt foarte vechi, mai ales lenjeria. De asemenea, hainele complet noi nu sunt foarte bune, pentru că noi nu suntem încă obişnuiţi cu ele şi ne-ar putea crea discomfort, ceea ce nu am vrea să se experimentam într- o călătorie lungă.

2. Cum să împachetezi

De asemenea, ceva destul de enervant atunci când călătorim cu rucsacul în spate este să îl păstrăm organizat. Nu folosim niciodată toate buzunarele şi compartimentele pe care rucsacul ni le oferă pur şi simplu pentru că suntem încăpăţânaţi şi nu ne place să risipim timp citind manuale sau explorând fiecare centimetru al rucsacului. Ei bine, asta e o atitudine nepotrivită. Oferă-ţi puţin timp şi cunoaste-ți  rucsacul. Sunt sigur că vei găsi un buzunar complet nou într-un loc pe care nu îl cunoşti şi acest buzunar va fi perfect pentru a păstra acele cutii de bere îngrozitoare şi lipicioase pe care le colecţionezi din prima zi.
Tot legat de organizarea genţii, există un fel de pungi mici, destul de uşoare, pe care le folosim să spălăm hainele la maşina de spălat. Punem hainele în interiorul lor, tragem fermoarul, si nu vom mai amesteca şosetele cu lenjeria de corp sau cu blugii. De fapt, aceste pungi sunt grozave pentru a-ţi organiza geanta. Poţi separa hainele murdare de cele curate sau, poţi găsi, de asemenea, o modalitate de a păstra ciorapii şi lenjeria intimă la îndemână pentru a ajunge mai repede la ele. Cine nu a pierdut aproape o oră întreagă şi a trebuit să scoată tot din rucsac doar pentru a găsi ultima pereche de şosete curate?

3. Cu ce să te încalți într-o călătorie
Ar mai trebui să iei cel puţin 3 tipuri de pantofi. Poate vor ocupa mai mult spaţiu decât doreşti, dar îți vor fi utile. O pereche de pantofi obişnuiţi, una de cizme impermeabile şi papuci. Dacă călătoreşti în timpul iernii într-un loc rece, uită de acest sfat. Şi dacă mergi într-un loc tropical pe timpul verii, nu încerca să faci pe inteligentul şi să testezi pantofii impermeabili pe ploaie. Foloseşte papucii. Bocancii impermeabili sunt buni să treci un râu, dar nu sunt suficiente pentru o ploaie tropicală.

4. Și ce haine să-ți iei

Oricât de mult ai încerca, dacă mergi la o petrecere, vei arăta întotdeauna ca un turist. Aşa că nu risipi spaţiul genţii încearcând să îţi aduci “haine de petrecere”. De asemenea, nu fi trist dacă cămaşa ta preferată s-a distrus în timpul călătoriei. Acordă-i respect şi asigură-te că această cămaşă a murit la datorie şi moartea ei nu va fi în zadar.

5. Ce e iluzie și ce e realitate? 

Uită de filme, uită de emisiunile TV despre călătoriile cu rucsacul care îți arată  fotografii şi imagini uimitoare.  Toate acestea sunt o mare, mare minciună. Călătoria cu rucsacul este uimitoare, dar nu este atât de  uimitoare cum arată ei acolo. Totul pare atât de uşor şi perfect. Şi ajungi să te gândeşti că este destul de uşor să călătoreşti cu rucsacul în spate, cu un buget foarte redus. Când ai o întreagă echipă de producţie în spate, într-adevăr, este. Când nu ai, nu mai este atât de uşor.

Nu spun că este greu, deoarece nu este chiar adevărat. Eu spun doar că unii oameni călătoresc sperând să facă exact aceleaşi lucruri pe care le-au vazut la televizor și nu va fi chiar așa. Dar secretul de a trece peste toate este să fii optimist tot timpul.Tot timpul! Chiar dacă ai ceva probleme cu un şofer de taxi sau mâncarea are gust oribil. Tu eşti deja acolo, bucură-te de moment! Cât de mulţi oameni ar dori să aibă şansa de a porni la drum şi nu pot? Tu eşti acolo, prietene! Bucură-te de plimbare chiar dacă cina de ieri te face să vizitezi toaleta la fiecare 10 minute. Ai reuşit! Peste câţiva ani vei regreta că nu ai mâncat mai mult din acea cină, pentru că dacă ai fi ştiut ca vei fi bolnav oricum, o bucată nu ar mai fi contat. Deci asta e sugestia mea, întotdeauna să fii optimist!

6. Unde mergem?

Există mai multe site-uri unde poţi găsi multe informaţii despre destinaţia dorită. Doar să verifici si când au fost făcute ultimele actualizări şi când au avut loc discuţiile de pe forum. Tripadvisor este o mare resursă pentru orice loc vrei să vizitezi. Și ghidurile fizice sunt grozave, dar sunt scumpe şi nu te vor ajuta dacă ai un buget limitat.

Mie îmi place să găsesc la întâmplare pe Couchsurfing oameni din locurile unde am de gând să merg şi să le cer lămuriri despre locurile respective. A mers minunat până acum!

Asta este mașina cu care a ales Renato să călătorească…

Înapoi la ideea unei excursii făcute într-o mașină Lada 

De când m-am întors în Brazilia am plănuit să revin în Europa de Est, dar de data asta nu ca turist. Ideea de a folosi o maşină simbol al epocii sovietice  mi-a venit instantaneu. Mi-au plăcut întotdeauna maşinile Lada şi lipsa lor de inovaţii de design de-a lungul anilor. Şi aşa cum au fost populare în Brazilia la inceputul anilor 90, cred că ar fi o modalitate bună de a schimba o excursie care ar putea fi lipsită de atractivitate pentru unii oameni. În acest fel am putut aduna diferite persoane şi opiniile lor într-un singur obiectiv – acela de a explora şi de a arăta Europa de Est după căderea comunismului.

Acum poate îți spui că ,,o mulţime de persoane din Vest au venit aici cu aceeaşi idee, pentru a arăta cum s-au schimbat lucrurile de când dictatorii comunişti au fost înlăturaţi”. Şi ai dreptate. Dar de data aceasta este un pic diferit. În loc de a cere opinia generaţiilor în vârstă şi de vârstă medie, care au trăit atât în anii controversaţi cât şi în zilele noastre, aş dori să cunosc părerea noii generaţii. Tinerii care au acum între 20 şi 30 de ani, care s-au născut la sfârşitul comunismului sau după el şi nu au trăit acele timpuri în mod activ.

Şi pentru acest lucru m-am luat pe mine drept exemplu. În Brazilia, am avut o dictatură militară la conducerea ţării timp de două decenii, din 1964 până în 1985. Eu m-am născut în 1987, deci, nu am trăit acei ani întunecaţi. Dar am o opinie puternică despre acele vremuri şi despre modul în care ele ne afectează în prezent . Şi de când am călătorit în cel puţin 12 foste ţări comuniste, cunoscând o mulţime de tineri, am observat că aceştia simt la fel ca mine. Ei nu au trăit în acei ani, dar au totuşi o opinie puternică despre acea perioadă. Hai să o împărtăşim oamenilor şi să încercăm să înţelegem ce se întâmplă cu adevărat în această parte strălucitoare a lumii acum.

Apropo, în România am avut una dintre cele mai grozave momente din călătoria mea. Am avut şansa de a întâlni oameni incredibili şi de a vizita principalele locuri turistice. Am întâlnit o ţară care, de departe, nu era la fel ca în cărţile pe care le-am citit în epoca Ceauşescu. De data aceasta voi merge acolo pentru a întâlni şi mai multe persoane şi pentru a auzi toate poveştile lor. Mă vei ajuta?

Nu ezita că mă contactezi şi să mă întrebi orice despre călătorie. Inclusiv să te autoinviţi să mă însoţeşti în excursie nu numai în România, dar oriunde altundeva.

Link-urile mele de contact sunt:

• Pagina mea personală de Facebook
• Pagina de Facebook a excursiei.
• Blogul oficial al călătoriei .

Poți arunca un ochi și pe campania de pe site-ul Trevolta. Aceasta s-a terminat însă dacă mă poți ajuta cu sfaturi sau m-ai putea găzdui pe canapeaua ta în această călătorie ar fi super.

Mulțumesc

Cum ar fi să călătoreşti prin toată lumea într-o ambulanţă veche, să campezi în natură, să cunoşti sute de oameni noi şi să cânţi pe stradă şi la diverse evenimente pentru a îţi câştiga traiul?

Cunosc multe modalităţi de a călători, dar felul în care trupa The Balcony Players vede lumea m-a impresionat. Ei sunt nomazi care trăiesc din muzica lor balcanică, pe care o cântă cu mult drag şi care chiar îi face pe oameni mai fericiţi, chiar şi dacă doar pentru câteva minute. Au un spirit de aventură la care mulţi visează şi descoperă poveşti şi oameni extraordinari în fiecare ţară în care merg. Trăiesc exact aşa cum mulţi dintre noi ne-am dori să o facem măcar o dată în viaţă, aşa cum o făceau, poate, satrele de ţigani în vechime.

I-am auzit cântând la Bucureşti şi am dansat cu drag şi energie pe muzica lor plină de viaţă. I-am rugat să ne povestească puţin despre viaţa lor şi despre cum reuşesc să călătorească în zeci de ţări cu o ambulanţă veche şi să se întreţină doar din muzică.

1. Cine sunteţi şi ce faceţi?

Suntem The Balcony Players, o trupă energică ce cântă în stilul Gypsy şi Klezmer şi care se mândreşte cu faptul că face oameni din toate lumea să danseze şi să fie fericiţi!! Am început acum patru ani după ce am cântat pe balconul nostru din Rotterdam (de unde ne vine şi numele!) şi de atunci ne-am  mărit trupa cu membri din Olanda, Belgia, Peru şi din Statele Unite!

După ce am terminat toţi conservatorul în 2011 am decis să plecăm într-o aventură cu ambulanţa noastră Ford din 1983 pentru a explora Balcanii şi a învăţa mai multe despre muzica ţigănească (Roma) şi cultura est-europeană. Călătoria a durat până la urmă 10 luni prin 18 ţări şi a inclus nu numai Europa, dar şi Brazilia şi America de Nord! De când ne-am întors am lucrat intens pentru a termina un nou CD ca un mod de a rezuma toate aventurile incredibile prin care am trecut!

Suntem foarte recunoscători pentru tot ce am primit pe drum şi suntem foarte fericiţi că putem să împărtăşim muzica noastră cu atât de mulţi oameni minunaţi din toată lumea.

2. Care este povestea voastră?

Venim din toate colţurile lumii şi iubim să călătorim, să învăţam de la alte culturi şi să ne împărtăşim muzica! Călătorim prin lume, ne cântăm şi încercam să creăm o conexiune cu toate culturile muzicale din lume!

3. Ce loc are călătoritul în toată povestea asta?

Ne ducem oriunde este nevoie de muzica noastră, aşa că mereu călătorim către locaţia concertelor noastre, iar asta ne duce peste tot în lume. Încercam să ne planificăm concertele cu destul timp între ele ca să putem campa în sălbăticie, să ne bucurăm de natura superbă, să facem focul şi petreceri în jurul focului…! Câteodată ne facem planul doar alegând locuri frumoase pe care le găsim pe hartă ori pe Internet sau din reacţia şi sfaturile couchsurferilor.

4. Ce gen de muzică vă place să cântaţi?

Cântăm muzică Klezmer (muzică evreiască, dansabilă, de nuntă ), muzică balcanică (în mare parte din Ungaria şi România) şi muzică ţigănească. Şi ceva Forro Brazilian! Dar în general cântăm multe melodii originale pe care le compunem când călătorim, care sunt un amestec din stilurile de mai sus. Melodii vesele, energice!

5. Călătoriţi de mai mulţi ani deja. Cum faceţi bani pentru traiul zilnic?

Vara organizăm mereu un tur mare în Olanda/Europa, în care câştigăm banii cu care ne cumpărăm bilete de avion, instrumente şi lucrurile majore de care avem nevoie. Când se face frig în Europa ne ducem în SUA pentru a cânta în New Orleans sau San Francisco. Pe drum facem bani prin concertele noastre, dar dacă nu găsim un concert sau nu reuşim să organizăm unul, ne place să cântăm pe stradă pentru a câştiga bani pentru mâncare şi benzină. În orice caz, putem oricând să facem un schimb: muzica noastră în schimbul mâncării sau a unui loc în care să dormim. Şi asta este tot ce ne trebuie!

6. Spuneţi-ne un pic despre „ambulanţa” cu care călătoriţi. Cum aţi găsit-o şi cât a costat?

Este o ambulanţă Ford din 1983.

Ne căutam un van pentru trupa noastră, cu care să mergem în tur şi am găsit maşina asta minunată! Funcţionează pe gaz şi arată super! Am reconstruit-o înăuntru astfel încât să încapă toate instrumentele şi hainele noastre şi două persoane pot chiar să doarmă înăuntru! Maşina a costat aproximativ 3800 de euro, pe care i-am câştigat din concertele noastre.

7. Aveţi des probleme cu maşina?

Din fericire nu am avut foarte multe probleme pe drum sau doar lucruri mici care au putut fi rezolvate. Odată am dormit în casa unui cuplu foarte de treabă care ne-a invitat să dormim la ei. După micul dejun am vrut să plecăm şi am văzut că un furtun curgea serios. Cuplul avea un service Ford aşa că ne-au ajutat să îl reparăm. Câteodată, când aveam pană, mai aveam probleme pentru că trebuia să găsim un cauciuc care să se potrivească, dar între timp cântam în garajul sau service-ul unde ne aflam.

8. Cum aţi decis să călătoriţi în  modul în care o faceţi acum? A fost ceva spontan sau a fost ceva plănuit încă de la început?

Înainte să plecăm în călătoriile mai lungi, cu toţii am am călătorit şi am trăit din ceea ce câştigam din muzica noastră sau cântând pe străzi (în Barcelona, Scoţia, etc.). Asta ne dădea un asemenea sentiment de libertate încât voiam mai mult! Într-una din verile înainte de călătoriile mai mari am mers o lună prin Balcani. Am dormit în fiecare seară în natură sau un pădure şi ziua cântam pe străzi. A fost o experienţă incredibilă care ne-a inspirat să mergem într-un tur mai lung după ce ne terminam studiile.

9. Cum găsiţi locuri în care să dormiţi? Dormiţi şi în maşină?

Dacă vremea este bună şi nu avem nici un concert mare planificat, dormim în natură: doi oameni în maşină şi ceilalţi în corturi. Conducem până în afara oraşului, la o pădure din apropiere pe care o reperăm pe hartă. Acolo ieşim de pe drumul principal şi conducem până nu mai putem fi văzuţi şi campăm. Facem un foc, gătim, cântăm!

Dacă este prea frig pentru a dormi afară, folosim Couchsurfing sau cântăm pe străzi şi sperăm să găsim oameni care vor să ne găzduiască. Sau găsim concerte şi cântăm în schimbul unui loc de dormit. Doar dacă avem un eveniment mare plănuit vrem să ne asigurăm că ne odihnim bine înainte, aşa că rugăm organizatorii să ne asigure un loc drăguţ în care să dormim.

10. Cum găsiţi concertele şi proiectele pentru care cântaţi?

Cunoaştem multe alte trupe care cântă genul ăsta de muzică şi ţinem legătură cu ei prin Facebook sau e-mail şi le mai cerem sfatul în legătură cu locaţiile în care am putea cânta. Cântăm şi pe stradă şi de multe ori primim oferte de a cânta în concerte.

Rugăm pe toţi cunoscuţii dintr-un anumit oraş să ne recomande festivaluri sau locaţii de evenimente, ca să putem trimite un e-mail cu propunerea noastră de a cânta.

Când nu ştiam pe nimeni într-un oraş ne duceam în baruri şi cluburi şi le ofeream CD-ul nostru şi îi întrebam dacă putem cânta acolo. Pentru că ştiu că eşti în locul respectiv doar pentru aproximativ o săptămână, patronii locaţiilor spun, de multe ori, da.

Postam în grupurile de Couchsurfing că venim într-un anumit oraş şi că suntem în căutare de un loc unde să cântăm/dormim. Am primit mult suport de la couchsurferi!

11. Este cântatul pe stradă un mod de a face bani? Sau este mai mult pentru plăcere?

Ambele! Este foarte distractiv şi un mod foarte bun de a cunoaşte localnici şi muzicieni. Dar am câştigat întotdeauna suficient pentru a trăi şi este şi mai frumos aşa.  În ţările mai bogate puteam câştiga destul de mult, de la turiştii care ne cumpărau CD-urile, de exemplu. În ţările mai sărace am câştigat suficient pentru a trăi şi oricum mâncarea era mai ieftină şi am fost şi invitaţi de multe ori la cină. Oamenii sunt foarte ospitalieri peste tot!

12. Cât timp planificaţi sau credeţi că veţi face asta?

Este o parte a vieţii noastre! Vom continua să cântăm şi să ne distribuim muzica!

Am fost deja invitaţi la festivaluri interesante în jurul lumii, ceea ce ne-a dat şansa să călătorim şi să mergem în tur acolo, iar asta va continua, desigur.

Acum călătorim vara prin Europa şi dacă se face prea frig mergem în alte părţi. Iarna mergem des în SUA, în parte pentru că familia basistului nostru este din New Orleans şi pentru că eeste un oraş minunat pentru muzică. Dar planurile se pot schimbă dacă suntem brusc invitaţi să cântăm undeva. Aventură!

13. Unde vă pot găsi oamenii muzica?

Ne pot trimite un email la Balconyplayers@gmail.com sau se pot uita pe site-ul nostru www.balconyplayers.com.

În 2010 am scos primul nostru album, Balcony go Crazy şi acum terminăm următorul album care se va numi Balcony Adventures around the world. Este un rezumat al ultimelor noastre tururi, cu melodii compuse pe drum. Am înregistrat deja totul, inclusiv cu muzicieni din toată lumea care au cântat cu noi.

Am lansat şi un proiect de crowdfunding pe Indiegogo, pentru a termina şi lansa acest CD care este făcut din materiale reciclabile. Sperăm să găsim susţinători pentru a mixa, realiza masterul, produce şi promova CD-ul.  Poţi deja lansa o pre-comandă pentru CD-ul care costa 5 euro, iar pentru 1 euro poţi să primeşti 5 melodii realizate de noi. 50 de cenţi din această sumă merg spre organizaţia nonprofit Balkan Sunflowers, iar dacă vrei să contribui cu mai mult primeşti numeroase alte pachete supriză şi poţi chiar să vii cu noi într-o călătorie cu ambulanţa noastră.

14. Aţi fost de curând în România. Cum vi s-a părut ţara şi oamenii de aici? A fost o experienţă plăcută?

Da, am fost de două ori deja, pentru că ne-a plăcut foarte mult. Este una din ţările noastre favorite, cu muzică şi cultură extraordinare. Oamenii sunt foarte ospitalieri şi iubim autenticitatea pe care o găsim la sate. Este minunat că toţi tinerii vorbesc engleză şi sunt foarte deschişi şi primitori.

15. Sunt, în general, oamenii suporteri ai „proiectului” vostru? Vă ajută când sunteţi în situaţii dificile?

Da, oamenii ne susţin. Oamenilor din Balcani le-a  plăcut mult că le cântăm o parte din muzică. Nu am fost în foarte multe situaţii dificile, cu excepţia unei dăţi în Budapesta când ni s-a spart maşina şi ni s-a furat mare parte din echipamentul fotografic (cu care documentam călătoria) şi vioara lui Moniek. A fost un moment dificil, dar nu am avut ce face, aşa că am continuat călătoria şi alte lucru extraordinare care ni s-au întâmplat pe drum ne-audat curaj.

16. Vă săturaţi vreodată de acest stil de viaţă? Devine stresant sau obositor? Şi dacă da, ce faceţi atunci?

Suntem de multe ori obosiţi pentru că nu este întotdeauna plăcut să nu ai un loc al tău şi, de multe ori, avem evenimente care ţin până târziu, mai multe nopţi din săptămână. Aşa că uneori avem nevoie de o perioadă de odihnă. Alteori dormim toţi într-o singură cameră şi nu avem foarte mult spaţiu personal. Dacă putem campa avem fiecare cortul lui şi în natură ne simţim întotdeauna mai bine.

Au fost şi momente mai grele când ne-a  fost foame, sau am fost obosiţi, şi nu am câştigam nimic când am cântat pe străzi. În alte momente nu ştiam unde o să dormim în acea noapte, dar mereu speram că se va întâmplă ceva bun. În cele mai multe situaţii dificile am cunoscut oameni extraordinari care ne-au susţinut şi ajutat. Încercăm să oferim cât mai mult, să avem grijă de noi şi de natură şi se pare că primim multe lucruri bune înapoi.

 17.  Spune-ne câteva lucruri pe care le-aţi învăţat din această experienţă.

• Nu ai nevoie de nimic mai mult decât să faci ceea ce îţi place cu adevărat.
• Ar trebui să îţi asculţi intuiţia şi să pleci în aventură vieţii tale dacă asta simţi.
• Este greu să pleci de acasă sau să îţi laşi bunurile, dar vei primi multe mai mult în schimb până la urmă.
• Să vedem cum trăiesc alţi oameni în lume ne-a învăţat foarte multe. Toate lumea are o poveste şi să ai deschiderea să vorbeşti cu fiecare om şi să înveţi de la localnici te învaţă mult despre viaţă.

Mai multe poze, filmuleţe din călătorii si muzică găsesşti  pe www.balconyplayers.com.  Aruncă un ochi şi peste campania de crowdfunding de pe Indiegogo.